Dovedit lucru, Nicu Vlad este simbolul halterelor româneÅŸti. Multiplu laureat la marile competiÅ£ii mondiale ÅŸi europene, acesta conduce de peste zece ani FederaÅ£ia Română de Haltere, împărtăşind în tot acest timp din ,,secretele“ performanÅ£ei sale, lotului olimpic. Nu putem să nu amintim de Jocurile Olimpice din 1984, când a obÅ£inut titlul de campion olimpic ÅŸi când s-a întipărit în mintea tuturor românilor, dar ÅŸi a presei internaÅ£ionale. Să mai menÅ£ionăm ÅŸi că a doborât două recorduri mondiale… Åži totuÅŸi, în ciuda palmaresului său de neegalat în istoria halterelor româneÅŸti ÅŸi a funcÅ£iilor pe care le deÅ£ine - preÅŸedinte al FederaÅ£iei Române de Haltere ÅŸi vicepreÅŸedinte al forului mondial - am avut bucuria să constatăm, în interviul pe care l-am realizat cu dânsul, faptul că a rămas un om modest, deschis ÅŸi preocupat de viitorul sportului românesc.
S.R.: Domnule preÅŸedinte, descentralizarea sportului românesc reprezintă un punct sensibil ÅŸi de maxim interes pentru acest domeniu. Cum vedeÅ£i dumneavoastră descentralizarea?
N.V.: Dacă prin descentralizare se înÅ£elege pierderea a ceea ce avem acum, atunci nu putem vorbi de o reformă autentică ÅŸi benefică sportului. La capitolul descentralizare pot să vă spun că în sport nu s-a făcut mare lucru până acum. Au făcut federaÅ£iile, dar ele nu au absolut nimic în momentul de faţă, poate în afară de FederaÅ£ia Română de Fotbal, unde se învârt mai mulÅ£i bani. O federaÅ£ie trebuie să fie puternică, iar pentru a fi, ea trebuie să aibă la dispoziÅ£ie o bază materială solidă, ÅŸi aici mă refer la tot ce poate cuprinde aceasta: terenuri, săli, baze sportive. În această privinţă pot să vă spun că sportul românesc a pierdut în ultima perioadă tot mai multe baze sportive. FederaÅ£iile trebuie să aibă libertatea ÅŸi capacitatea de a-ÅŸi achiziÅ£iona bazele pe care le vor.
S.R.: Ce părere aveÅ£i despre managementul sportiv român? Cât de mult contează un management viabil?
N.V.: Managementul contează în orice domeniu, nu numai în sport. PoÅ£i să ai tehnicieni extrem de buni, dar fără un management de calitate nu se poate. Åži nici invers. În sport, managementul s-a politizat excesiv, aÅŸ spune. Tot mai mulÅ£i directori sunt membri de partid, ceea ce nu face deloc bine sportului. Atunci când se schimbă guvernul, se schimbă ÅŸi directorii. Åži fiecare dintre ei vine cu alte idei ÅŸi schimbă ce a făcut celălalt. Iar noi avem nevoie în sport în primul rând de continuitate.
S.R.: Ce ne puteÅ£i spune despre ÅŸcoala românească de antrenori?
N.V.: La capitolul antrenori, România nu stă deloc bine. Avem antrenori puÅ£ini ÅŸi extrem de prost plătiÅ£i. Cei tineri nu mai vin către această meserie, iar cei bătrâni, nemaifiind motivaÅ£i, îÅŸi fac treaba superficial, în aÅŸteptarea pensiei. Pentru a crea performanţă îÅ£i trebuie multă răbdare ÅŸi motivaÅ£ie. Iar cu salariile existente, cui îi putem cere motivaÅ£ie?
S.R.: În calitatea dumneavoastră de preÅŸedinte de federaÅ£iei, nu putem să nu vă întrebăm ce părere aveÅ£i despre preluarea de către COSR a federaÅ£iilor sportive, atât a celor olimpice cât ÅŸi a celor neolimpice?
N.V.: COSR nu poate să ne preia. Noi suntem în COSR. Oricum federaÅ£iile sunt de sine stătoare. Pe de altă parte, e bine să facem parte ÅŸi dintr‑o „grădină“ mai mare, pentru că, până la urmă, avem ÅŸi promovăm aceleaÅŸi valori. Dar trebuie stabilite clar atribuÅ£iile, de exemplu cine administrează bazele sportive etc.
S.R.: Credeţi că ar trebui să existe un Minister al Sportului de sine stătător?
N.V.: Nu cred că trebuie neapărat să avem un minister. Nouă ne trebuie o strategie naÅ£ională coerentă, care să aibă continuitate, ceea ce nu avem în acest moment. Pot să spun că guvernele nu s-au preocupat prea mult de sport. Dovadă? Iată, suntem în luna martie, iar federaÅ£iile nu au buget, iar noi în aprilie avem campionatele europene. Nu e normal să treacă trei luni din 2010 ÅŸi să nu avem buget. N-am văzut niciodată ca sportul să fie o prioritate pentru vreun guvern.
S.R.: Apropo de stat, cum ÅŸi cât ar trebui să se implice statul în proiectul „Sportul pentru toÅ£i“, unul dintre fundamentele de la care a plecat revista Sport Revolution?
N.V.: În România nu există o cultură despre sport. O cultură pe care să ÅŸtiÅ£i că am văzut-o de multe ori în exterior. Românii trebuie să înveÅ£e să facă sport, ÅŸi acest lucru trebuie făcut încă de la vârste mici, din ÅŸcoală. Am văzut copii la ÅŸcoală care nu ÅŸtiu să alerge, să se dea pe o bicicletă. Oamenii trebuie să conÅŸtientizeze că prin sport ne putem rezolva mult mai uÅŸor problemele de sănătate. Dezvoltarea sportului de masă ne-ar ajuta foarte mult ÅŸi pe noi, ca federaÅ£ie, pentru că, până la urmă, de acolo îi alegem pe cei care vor face ÅŸi performanţă pe viitor.
S.R.: Cum staţi la pepinierele de copii?
N.V.: La copii stăm bine, la tineri stăm mai prost. Dacă pe copil îl mai atragi cum îl mai atragi, la tineri trebuie să le oferi ÅŸi altceva în schimb. Iar la capitolul finanÅ£are ÅŸtim cu toÅ£ii cum stă acest sport.
S.R.: Cum a afectat criza economică acest sport?
N.V.: Suntem în criză de când ne ÅŸtim. Nu am putut să ne creăm niÅŸte strategii ÅŸi să le ducem la bun sfârÅŸit. La capitolul finanÅ£are, halterele au fost întotdeauna vitregite.
|