Atletismul, cea mai titrată federaÅ£ie din sportul românesc, cu 237 medalii europene, 136 mondiale ÅŸi 34 olimpice, are la dispoziÅ£ie, la nivel naÅ£ional, extrem de puÅ£ine săli ÅŸi terenuri în aer liber destinate pregătirii viitorilor performeri ÅŸi organizării unor importante competiÅ£ii internaÅ£ionale. S-au făcut, ce e drept, o serie de piste sintetice, îndeosebi din poliuretan, în anii de după 1990, în diverse oraÅŸe, la iniÅ£iativa fostei preÅŸedinte Iolanda BalaÅŸ-Söter, cu sprijinul unor sponsori. Unele, cum este cea de la vechea arenă 23 august, au dispărut, lăsând locul unui stadion dedicat în exclusivitate fotbalului, rămânând doar un sector pe care se pregătesc atleÅ£ii când permite timpul. Ce s-ar putea face pentru îmbunătăţirea acestei importante baze materiale în Å£ară? Am încercat să oferim un prim răspuns de la cea mai autorizată persoană a sportului numărul 1 al Jocurilor Olimpice de Vară, SORIN MATEI, preÅŸedintele FederaÅ£iei de Atletism, la al doilea mandat.

S.M.: Eu am un principiu: decât să construieÅŸti ceva în prezent, mai bine să utilezi ÅŸi, în caz de nevoie, să repari. Fiind vorba de săli ÅŸi terenuri pentru atletism, ne-am gândit să propunem organelor locale reabilitarea celor existente, lucrări care n-ar necesita folosirea unor bani mulÅ£i. După refacerea lor, ar putea fi folosite ÅŸi de reprezentanÅ£ii altor sporturi pentru pregătirea fizică sau iniÅ£ierea unor competiÅ£ii, având în final o eficienţă de 100%.

S.R.: A reuÅŸit vreo localitate, în ultima vreme, să facă aÅŸa ceva?

S.M.: Un exemplu în acest sens ni l-a oferit ConstanÅ£a, care are acum cea mai bine utilată sală de atletism din provincie, plus un spaÅ£iu în aer liber, unde vom organiza în acest an Campionatele InternaÅ£ionale ale României. Avem convingerea, după discuÅ£ia purtată cu factorii de decizie din domeniul sportului, Primăriei ÅŸi Consiliului JudeÅ£ean, că numărul spectatorilor care vor veni în ziua de 4 iunie la competiÅ£ia noastră va fi mult mai mare decât puÅ£inii iubitori ai atletismului din BucureÅŸti, prezenÅ£i în tribunele stadionului Dinamo. Arenă care dispune de 10 culoare ÅŸi sectoare rezervate diverselor probe.

S.R.: Şi, totuşi, dacă se vor construi săli, unde ar fi bine să se facă?

S.M.: În locuri foarte bine gândite, la îndemâna sportivilor ÅŸi publicului, fără costuri mari. DeÅŸi stadioane cu pistă sintetică sunt în fiecare dintre cele opt mari regiuni, mai e nevoie de altele, în localităţi care ar putea atrage spectatori, dornici să vadă la lucru sportivi îndrăgiÅ£i prin performanÅ£ele lor. Noi avem reprezentanÅ£i ai acestor regiuni în Consiliul Federal, dar ne-au mărturisit că ar fi nevoie de sprijin guvernamental pentru un proiect iniÅ£iat de noua Autoritate NaÅ£ională pentru Tineret ÅŸi Sport, având la bază calcule economice realiste, proiect care ar putea fi aplicat ÅŸi în domeniul atletismului.

S.R.: Cum au reuÅŸit câteva zone ale ţării.

S.M.: În afara ConstanÅ£ei, ar mai putea fi menÅ£ionate TimiÅŸoara, Cluj-Napoca, BistriÅ£a, Bacău, SighiÅŸoara, Rm. Vâlcea, Piatra NeamÅ£, Bacău, Arad, Roman. La Arad s-a făcut o arenă destinată fotbalului ÅŸi atletismului, sub patronajul Primăriei, la Bacău a fost dată în folosinţă pista sintetică, din poliuretan, sectoarele pentru sărituri ÅŸi aruncări, iar la Roman, cei de la Clubul Atletic au făcut rost de banii necesari pentru modernizarea ÅŸi refacerea sălii ÅŸi terenului. La BraÅŸov, Clubul Sportiv Universitar ÅŸi DirecÅ£ia JudeÅ£eană de Sport încearcă să adune fonduri pentru modernizarea stadionului municipal, atât pentru fotbal, cât ÅŸi pentru atletism. În schimb, la FocÅŸani, nu s-a făcut nimic la stadionul de atletism de 20 de ani, iar la PiteÅŸti, deÅŸi există un proiect pentru o sală de atletism, nu s-a întâmplat nimic. Ce să mai zic de Polivalenta din Craiova, ale cărei lucrări nu se mai sfârÅŸesc?

S.R.: Care e situaÅ£ia în BucureÅŸti?

S.M.: Marile cluburi, cu excepÅ£ia lui Dinamo, nu dispun de arene atletice. Mai bine s-au descurcat cei de la Viitorul, care au remontat pista circulară, cu 10 culoare, refăcând, totodată, sectoarele de sărituri ÅŸi aruncări, iar la sala de încălzire, dotată cu patru culoare, au turnat structura pentru pistă. La sala CSNB, unde au loc competiÅ£ii municipale ÅŸi naÅ£ionale, vom reface podiumul pistei circulare de alergare ÅŸi suprafaÅ£a sintetică, ca ÅŸi la stadionul „Iolanda BalaÅŸ-Söter“.

S.R.: Când vor fi gata lucrările la această superbă arenă de la ÅŸosea?

S.M.: Sperăm că în a doua parte a anului. Tribuna ÅŸi structura de rezistenţă sunt aproape gata. Urmează definitivarea racordurilor de apă, canal, electricitate, amenajările de sub tribună, destinate refacerii sportivilor, cabinetele medicale, spaÅ£iile de cazare pentru 80 de persoane, unitatea de alimentaÅ£ie, sălile de conferinÅ£e, de cronometraj etc., apoi, instalaÅ£ia de nocturnă ÅŸi modernizarea tabelei de afiÅŸaj. În final, arena va putea găzdui importante competiÅ£ii internaÅ£ionale.

Atletismul are partener de nădejde

FederaÅ£ia Română de Atletism a anunÅ£at într-o conferinţă de presă susÅ£inută vineri, 19 februarie, continuarea parteneriatului dintre federaÅ£ie ÅŸi ASTRA Asigurări. PreÅŸedintele directoratului ASTRA Asigurări, Radu Mustăţea, s-a declarat onorat de această legătură de durată, colaborarea dintre cele două instituÅ£ii ajungând la al treilea an. De asemenea, Radu Mustăţea ÅŸi-a exprimat dorinÅ£a ca acest parteneriat să fie de cât mai lungă durată, cât ÅŸi de a sprijini în continuare valorile sportive.

Partenera FederaÅ£iei Româ­ne de Atletism ÅŸi-a luat responsabilitatea de a pune la dispoziÅ£ie tricourile de campion, la toate categoriile de vârste, la toate campionatele naÅ£ionale, dar ÅŸi cămăşi pentru arbitri ÅŸi echipamente pentru cei implicaÅ£i în organizare. Astfel, tricourile vor varia de la roÅŸu complet pentru seniori, la albastru cu alb ÅŸi albastru complet pentru micii campioni de la grupele de copii 1, respectiv copii 2.

PreÅŸedintele FederaÅ£iei de Atletism, Sorin Matei, susÅ£ine că aceste tricouri simbolizează mult pentru viitorii campioni naÅ£ionali, dând o mai mare importanţă faptului că aceÅŸtia păşesc pe prima treaptă a podiumului. Conducătorul federaÅ£iei a avut ideea de a acorda tricouri în miniatură ÅŸi antrenorilor care conduc sportivii spre victorie, astfel încât ÅŸi aceÅŸtia să fie motivaÅ£i ÅŸi să rămână cu o amintire frumoasă.

Sportul românesc este deficitar la capitolul colaborări ÅŸi sponsorizări, astfel încât performanÅ£a este greu de obÅ£inut ÅŸi cu atât mai mult de întreÅ£inut. Exemplul parteneriatului dintre ASTRA ÅŸi FederaÅ£ia de Atletism ar trebui urmat ÅŸi de alte companii potente din punct de vedere financiar, care să susÅ£ină diversele federaÅ£ii sportive din Å£ara noastră ÅŸi să promoveze sportul românesc în general. Pe această cale, revista Sport Revolution face apel către companiile care încă nu au luat în vedere astfel de colaborări să-ÅŸi arunce o privire ÅŸi către sport ÅŸi le mulÅ£umeÅŸte tuturor celor care au făcut asta deja.