Zoltan Raduly, preÅŸedintele Colegiului Municipal de Arbitri, alături de Dumitru Grecu, preÅŸedintele AsociaÅ£iei Mu nicipale de Baschet BucureÅŸti, se ocupă de formarea noilor arbitri de baschet. De peste 40 de ani în fenomen, cei doi fac totul din pură pasiune, fără să se gândească la partea materială. Åžcoala de arbitraj formează atât arbitri, cât ÅŸi oameni.

S.R.: Şcoala de arbitraj aparţine federaţiei sau este o societate particulară?

Z.R.: La ultimul nivel este federaÅ£ia, care tutelează tot ce Å£ine de baschet. Dar este organizată de AsociaÅ£ia Municipală de Baschet ÅŸi condusă de Colegiul Municipal de Baschet BucureÅŸti. Este mai degrabă un curs de formare ÅŸi iniÅ£iere în arbitraj.

S.R.: Cine se poate înscrie la aceste cursuri?

Z.R.: De preferat ar fi cei care au prac ticat baschetul la un nivel minimal. Ca o paranteză, nu marii jucători au ajuns mari arbitri.

D.G.: Noi am făcut o promovare a acestei ÅŸcoli, prin diverse mijloace: mass media, prin antrenori, prin cluburi, pentru a atrage potenÅ£iali arbitri, Å£inând cont de înălÅ£ime, de nivelul la care au jucat baschet. SelecÅ£ia se face din rândul jucătorilor de la nivelul junioratului, dar ÅŸi cei care evoluează la seniori, în orice caz, tineri.

S.R.: De ce se Å£ine cont în alegerea unui candidat?

D.G.: În acest an, faţă de anii anteriori, am pus accent pe aspectul fizic. Un candidat la 1.60 metri are ÅŸanse mici să ajungă să arbitreze la un nivel înalt. O fată la 1.70 metri este clar că are un avantaj mare. Valabil ÅŸi pentru un băiat cu peste 1.80 metri înălÅ£ime.

Z.R.: Candidaţii care nu respectă criteriile fizice pot deveni foarte buni oficiali. Nu ţinem cont foarte strict de aces te criterii, dar e clar că este un avantaj aspectul fizic.

S.R.: CâÅ£i cursanÅ£i sunt în acest moment la ÅŸcoala de arbitraj?

D.G.: Noi avem acum în jur de 20 de cursanÅ£i ÅŸi nu toÅ£i respectă criteriile de înălÅ£ime. Unii dintre ei sunt reprezentanÅ£i ai unor grupări sportive care or ganizează competiÅ£ii ÅŸi vor să aibă oameni pregătiÅ£i pentru competiÅ£iile pe care le organizează în sala proprie.

S.R.: Există taxă de înscriere?

D.G.: Da, este o taxă de participare de 100 de lei. Noi le oferim regulamentul jocului de baschet, mecanica arbitrajului, dvd-uri cu tot ceea ce Å£ine de arbitraj, în aÅŸa fel încât pe perioada acestui curs să vină în contact cu arbitrajul de mare performanţă, pe lângă pregătirea săptămânală.

S.R.: În timpul pregătirii, cursanÅ£ii arbitrează?

Z.R.: În timpul pregătirii, cursanÅ£ii fac doar mecanica arbitrajului: cum să te miÅŸti în teren, cum te poziÅ£ionezi în teren, cum colaborezi cu partenerul ÅŸi cu ceilalÅ£i oficiali. Ulterior, AsociaÅ£ia Municipală organizează competiÅ£ii de minibaschet, babybaschet, unde un arbitru bun arbitrează cu un cursant.

D.G.: Nu poÅ£i să îi bagi direct la meciuri grele. Unii dintre ei au nivel bun ÅŸi ar face faţă, dar pentru început ar bitrează meciuri de babybaschet, minibaschet.

S.R.: Au ajuns foÅŸti elevi să arbitreze în Divizia A?

D.G.: BineînÅ£eles. Aproape toÅ£i arbitrii bucureÅŸteni sunt formaÅ£i de noi.

Z.R.: Bogdănescu, Badea, Dincă, Pojarnicu sunt doar câteva nume care ar bitrează acum în Divizia A.

S.R.: Cum vă descurcaţi cu logistica necesară desfăşurării activităţii?

Z.R.: Prin bunăvoinţa cluburilor, asociaţiilor. Tipărirea regulamentelor, crearea dvd-urilor şi a altor materiale o suportăm noi.

S.R.: Cine se ocupă de pregătirea cursan ţilor?

D.G.: De partea teoretică se ocupă doi arbitri internaţionali, Bogdan Bădică şi Stelian Bănică, iar la partea ce ţine de practică ne ocupăm şi noi.

S.R.: De curând, Fabiana NiÅ£u ÅŸi Marius Ciulin au fost selectaÅ£i pentru a arbitra la Eurobaschet. A crescut nivelul ar bitrajului în ultimii ani?

D.G.: Părerile sunt împărÅ£ite. Dacă ne întrebaÅ£i pe noi, da, iar dacă întrebaÅ£i clu burile, unii vor spune nu, în funcÅ£ie de interese.

S.R.: Credibilitatea arbitrilor a crescut în ultimii ani?

D.G.: Iarăşi părerile sunt împărÅ£ite. De exemplu, noi am declanÅŸat o acÅ£iune strict pentru arbitrii din BucureÅŸti, unde sunt evaluaÅ£i. O dată pe lună noi Å£inem un colocviu, unde spunem ce am constatat în ultima lună faţă de prestaÅ£iile lor, ce trebuie să îmbunătăţească, ascultăm problemele lor în aÅŸa fel încât să ridicăm nivelul arbitrajului bucureÅŸtean.

Z.R.: Credibilitatea Å£ine foarte mult de subiectivism ÅŸi de interese. Oricum în ultimul timp au fost mai puÅ£ine reclamaÅ£ii.

D.G.: În general, în sportul românesc primează interesele ÅŸi nu nivelul jocului. Se face uneori o presiune foarte mare\ pe arbitri. Una e să greÅŸeÅŸti cu intenÅ£ie, ÅŸi alta e o greÅŸeală omenească.

S.R.: În ultimul timp au venit mulÅ£i străini în campionatul nostru. S-a schim bat stilul arbitrilor?

D.G.: Stilul arbitrilor nu este in flu enÅ£at de jucătorii care vin, ci în mod deosebit de pregătirea lor. Pregătirea arbitrilor contează cel mai mult la creÅŸterea nivelului arbitrajului. Americanii au venit cu stilul NBA, care diferă. Acum se în cearcă o uniformizare la nivelul Europei cu America. Până acum erau diferenÅ£e foarte mari. Cert este că nu doar ame ricanii, ci ÅŸi sârbii au contribuit foar te mult la creÅŸterea nivelului campionatului naÅ£ional.

Z.R.: Mai degrabă americanii trebuie să se adapteze stilului românesc.

S.R.: Cam cât câÅŸtigă un arbitru?

Z.R.: De exemplu Ciulin, care arbitrează etapă de etapă plus în competiÅ£iile europene, câÅŸtigă substanÅ£ial.

S.R.: Se poate trăi din arbitraj?

Z.R.: Ciulin, poate. Dar arbitrând foar te multe meciuri. Baremele sunt foar te mici, 120 ron, la Divizia A, indiferent dacă este etapă sau finală de campionat. De exemplu, la under 16 baremul este de 30 de ron.

S.R.: Adică este mai mult un hobby?

Z.R.: Da. De aceea noi le spunem cursan Å£ilor de la bun început că nu se pot îmbogăţi din arbitraj. Majoritatea sunt studenÅ£i, sau proaspeÅ£i absolvenÅ£i, ca re pot câÅŸtiga ÅŸi 100 de lei pe weekend. Dar pentru aceÅŸti 100 de lei, muncesc.

D.G.: Un avantaj ar fi pentru arbitrii bucureÅŸteni. Având în vedere că într-o săptămână se pot organiza ÅŸi până la 70 de meciuri, bucureÅŸtenii pot arbitra foar te mult.

S.R.: Este nevoie de arbitri în com petiÅ£ii?

D.G.: Da, noi nu putem să asigurăm în totdeauna toate jocurile. De exemplu săptămâna asta avem 55 de meciuri. La Divizia A obligatoriu patru oficiali, la ju niori trei la masă, doi în teren, e un efort mare.