Pentru că iarna se apropie ÅŸi sporturile specifice acestui anotimp încep să-ÅŸi intre în drepturi, Sport Revolution ÅŸi-a îndreptat atenÅ£ia ÅŸi asupra patinajului artistic românesc. Cu un singur patinator la seniori ÅŸi doar doi sportivi la secÅ£ia de băieÅ£i juniori, patinajul românesc nu pare a avea un viitor strălucit. Despre starea patinajului artistic românesc ÅŸi despre cum arată viitorul acestuia am stat de vorbă cu Cornel Gheorghe, antrenorul lotului naÅ£ional, în timpul unui antrenament desfăşurat la unicul patinoar (ÅŸi nu pentru că ar fi unic în lume, ci doar pentru că e singurul din BucureÅŸti) „Mihai Flamaropol“.

S.R.: Cum se prezintă patinajul artistic românesc în momentul de faţă?
C.G.: Am început un nou sezon, l-am încheiat pe cel 2009-2010 destul de bine prin participarea lui Zoltan Kelemen la Olimpiadă, acesta fiind ÅŸi obiectivul nostru major. Clasarea la Europene în primii 20 a fost ÅŸi ea de bun augur. Acum ne pregătim pentru Campionatele Europene de la Berna ÅŸi Mondialul de la Tokyo din martie. Am avut primul concurs din noul sezon săptămâna trecută, la Nisa, Zoli având programul scurt total nou. S-a prezentat bine, a făcut 56 de puncte, dar la programul mare a greÅŸit destul de mult, însă ÅŸtim ce să facem pentru următorul concurs care se va desfăşura la GalaÅ£i.
S.R.: Se înscriu copiii la patinaj artistic?
C.G.: Eu cred că trendul este pozitiv. Din ce văd eu, în BucureÅŸti cel puÅ£in, trendul îÅŸi continuă ascensiunea. E important să fie foarte mulÅ£i copii la baza piramidei pentru că până ajung la juniori ÅŸi seniori se pierd pe drum. Vedem ÅŸi acum că totuÅŸi avem un singur senior în toată Å£ara, pe Zoltan Kelemen. Prin deschiderea patinoarului de la BraÅŸov ÅŸi centrul de iniÅ£iere de acolo se va dezvolta mai puternic. În momentul în care bazele de pregătire se înmulÅ£esc ÅŸi centrele de iniÅ£iere se vor înmulÅ£i, ÅŸi perspectiva va fi mai bună. Dar cluburile fiind sărace, părinÅ£ii sunt nevoiÅ£i să plătească o parte de pregătire ÅŸi îÅŸi permit mai greu asta.
S.R.: Din ce aÅ£i văzut dumneavoastră, aceÅŸti copii care vin să patineze au potenÅ£ial să ajungă în lotul naÅ£ional?
C.G.: Normal că sunt copii cu potenÅ£ial, dar când vezi un copil la 9-10 ani, el poate fi de perspectivă la vârsta asta, dar apoi poate suferi transformări fiziologice care să nu-l mai ajute să practice acest sport.
S.R.: Cum vedeÅ£i organizarea FOTE (Festivalul Olimpic al Tineretului European) 2013 în România?
C.G.: E un lucru foarte bun pentru sporturile de iarnă ÅŸi îndeosebi pentru patinajul artistic ÅŸi short track. Patinoarul de la BraÅŸov s-a realizat datorită acestei candidaturi pe care România, prin COSR, a câÅŸtigat-o. Va trebui construit ÅŸi al doilea patinoar la BraÅŸov care, iarăşi, nu poate fi decât benefic pentru sporturile de iarnă.
S.R.: Care sunt strategiile de dezvoltare ale patinajului artistic în vederea pregătirii pentru FOTE?
C.G.: Am cinci sportivi pe care i-am centralizat în pregătire la BraÅŸov din 19 iulie până la 5 septembrie. După aceea s-au dus acasă, dar doi sunt din BraÅŸov iar ceilalÅ£i trei, din GalaÅ£i ÅŸi pot continua pregătirea în cadrul cluburilor de care aparÅ£in. AceÅŸti copii vor participa până în  decembrie la două concursuri internaÅ£ionale pentru că au nevoie să capete experienţă.
S.R.: AÅ£i afirmat că aceÅŸti copii sunt din BraÅŸov ÅŸi GalaÅ£i. Cât de util este pentru BucureÅŸti un patinoar la standarde înalte?
C.G.: Din păcate BucureÅŸtiul nu are un patinoar modern ÅŸi are nevoie de încă unul. Este oricum prea puÅ£in faţă de populaÅ£ia oraÅŸului. Ar fi de bun augur construirea unui nou patinoar, chiar dacă nu cu foarte multe scaune, dar măcar să fie o arenă modernă, cu compresoare noi. Patinajul de performanţă se face pe un patinoar deschis cel puÅ£in 10 luni pe an. Americanul, canadianul, rusul se antrenează 10-11 luni ÅŸi atunci noi avem un handicap foarte mare. De aceea federaÅ£ia face mari eforturi să realizeze cantonamente centralizate pe timp de vară pentru sportivii lotului naÅ£ional. Anul trecut Kelemen a fost trimis în cantonament încă de la 1 iunie, dar anul acesta federaÅ£ia a spus că nu mai sunt bani.
S.R.: Care sunt speranÅ£ele dumneavoastră legate de patinajul artistic românesc?
C.G.: AÅŸ vrea să am o bază de selecÅ£ie. Când am un singur senior, ce selecÅ£ie pot să fac? Dar Zoltan Kelemen este o excepÅ£ie, este un sportiv care munceÅŸte foarte mult. A participat la toate competiÅ£iile ÅŸi tot ce ne dorim este să îÅŸi îmbunătăţească rezultatele, sperăm la un rezultat bun la următoarea Olimpiadă. Îmi doresc ÅŸi ca sportivii pe care îi descoperim - ÅŸi mă refer aici la copii - să aibă parte de pregătiri centralizate. Alt-fel nu putem obÅ£ine performanţă.
S.R.: Ce înseamnă un rezultat bun la Olimpiadă?
C.G.: Undeva în primii 15. Acolo deja ne batem cu italienii, cu al doilea sau al treilea francez... Nu mai vorbesc despre ţări precum Coreea de Sud, Anglia, Germania care au infrastructura mult, mult superioară nouă. La Europene, la fel, sperăm un loc în primii 15. Anul trecut s-a clasat al nouăsprezecelea, deci se poate. Mai avem de muncă la anumite elemente, dar suntem încrezători.
S.R.: Ce simÅ£iÅ£i când vă daÅ£i atât de mult silinÅ£a ÅŸi rezultatele sunt afectate de infrastructura proastă?
C.G.: Trebuie să rămânem pozitivi, chiar dacă îmi lasă un gust amar. Nu vreau sa blamez pe nimeni pentru că am relaÅ£ii bune cu administraÅ£iile patinoarelor. Aici, la BucureÅŸti, starea patinoarului este mai critică, dar FederaÅ£ia Română de Hochei nu văd cum ÅŸi-ar permite să-l renoveze. Este un patinoar învechit, depăşit din toate punctele de vedere.