psiholog clinician

emilia.ciocirlan@yahoo.com

Organismul uman este capabil să facă faţă unui anumit nivel de stres, putând atinge performanÅ£e deosebite ÅŸi chiar să prospere în condiÅ£ii stresante (imperativele programului de muncă, concurenÅ£a, standardele de performanţă ridicate, conflictele ÅŸi certurile ÅŸ.a.). Dar un stres prea mare ÅŸi de durată, afectează starea generală de bine, echilibrul psihic, astfel că organismul dumneavoastră intră în alertă, spunându-vă că ceva nu este în regulă ÅŸi că trebuie să rezolvaÅ£i problema.
Stresul poate determina sistemul endocrin să secrete cantităţi mari din anumiÅ£i hormoni care slăbesc sistemul imunitar, afectează inima ÅŸi vasele de sânge ÅŸi cresc predispoziÅ£ia la răceală ÅŸi alte boli. În plan psihic, stresul face ca oamenii să devină iritabili, să simtă o anxietate puternică, acompaniată de insomnii, dureri de cap, stări de oboseală ÅŸi lipsa concentrării.
Cum nu este posibil să eliminăm toţi factorii stresori de la locul de muncă sau din familie, putem avea ceva control asupra modului de a face faţă stresului, printr-o serie de tehnici şi măsuri de restabilire a sănătăţii psihice.
Relaxaţi-vă!
S-a demonstrat clinic că relaxarea prin meditaÅ£ie înlătură stresul. AÅŸadar, aÅŸezaÅ£i-vă confortabil în fotoliu (ÅŸezând), sau pe canapea (culcat pe spate), cu ochii închiÅŸi. AlegeÅ£i un cuvânt sau o propoziÅ£ie asupra căreia să vă concentraÅ£i – “calm” de exemplu, sau “Sunt O.K.” Vă concentraÅ£i atenÅ£ia asupra respiraÅ£iei: inspiraÅ£i, apoi repetaÅ£i cuvântul sau propoziÅ£ia pe expir; reluaÅ£i, iar daca sunteÅ£i distras de alte gânduri, le eliminaÅ£i treptat, concentrându-vă asupra respiraÅ£iei cu repetarea cuvântului de fiecare dată când expiraÅ£i. ContinuaÅ£i să vă relaxaÅ£i astfel 10-20 de minute.
Meloterapia, este o tehnică de destindere eficientă, utilizată cu succes atât pentru copii, cât ÅŸi pentru adulÅ£i, în afecÅ£iuni psihice ca: stări depresive, anxioase, insomnii, tulburări vegetative. “Efectul Mozart” se referă la sporirea capacităţii intelectuale a creierului uman, ascultând muzica celebrului compozitor. AscultaÅ£i  muzica pe care dumneavoastră o consideraÅ£i liniÅŸtitoare, atunci când vă simÅ£iÅ£i îngrijorat, neliniÅŸtit, sau nu reuÅŸiti să adormiÅ£i, concentrându-vă de asemeni, asupra respiraÅ£iei. AscultaÅ£i muzica preferată chiar când lucraÅ£i. CântaÅ£i ÅŸi râdeÅ£i mult cu colegii, prietenii, ori familia, asta vă destinde ÅŸi vă împrospătează.
ExperimentaÅ£i călătoria în timp: a-tunci când v-aÅ£i “blocat” într-o problemă curentă, amintiÅ£i-vă de o situaÅ£ie în care vă simÅ£eaÅ£i la fel de tensionat ÅŸi fără ieÅŸire cu ceva timp în urmă, acum un an, sau doi. Cum vi se pare astăzi acel lucru, acea situaÅ£ie din trecut? Acum încercaÅ£i să proiectaÅ£i problema curentă în viitor: cum o vedeÅ£i peste un an, doi? Există mari ÅŸanse ca “saltul în viitor” să vă ofere o perspectivă mai bună asupra situaÅ£iei blocante din prezent.
RespiraÅ£i în mod conÅŸtient. Când o persoană este nervoasă sau stresată, are tendinÅ£a să respire superficial,  inegal, cu “capace”, ceea ce afectează ritmul cardiac. Dacă va încerca să respire încet ÅŸi adânc, vasele de sânge se vor dilata, permiÅ£ând o mai bună oxigenare ÅŸi o reducere a ritmului cardiac, cu consecinÅ£e evidente: starea de anxietate ÅŸi nervozitatea, atenuate. Regulile unei respiraÅ£ii corecte, conÅŸtiente sunt simple: aerul trebuie inspirat întotdeauna pe nas, ÅŸi nu pe gură. InspiraÅ£i adânc aerul, până în abdomen, miÅŸcările de du-te-vino ale diafragmei masează efectiv organele zonei inferioare ÅŸi favorizează circulaÅ£ia sângelui. AveÅ£i grijă că respiraÅ£ia să fie regulată ÅŸi ritmată. O puteÅ£i face în timpul plimbărilor, al excursiilor, sau când urcaÅ£i scările (inspiraÅ£i când ridicaÅ£i piciorul ÅŸi expirati cand puneÅ£i piciorul pe sol, sau pe treaptă). Nu veÅ£i respira cum trebuie dacă sunteÅ£i crispaÅ£i. RelaxaÅ£i-vă!
ApelaÅ£i la psiholog pentru a vă ghida în tehnici de relaxare musculară, precum relaxarea progresivă Jacobson, sau  antrenamentul autogen (Schultz), tehnici pe care vi le puteÅ£i însuÅŸi după un număr de ÅŸedinÅ£e.
Fiţi senini!
TrăiÅ£i în pace cu dumneavoastră înÅŸivă, cu ceilalÅ£i, cu viaÅ£a! ToleranÅ£a ÅŸi spiritul deschis concură pentru a vă face liberi ÅŸi sociabili. Seninătatea este cuvântul cheie: senin, liniÅŸtit, înÅ£elept, fără patimă.
Nu vă închideÅ£i în dumneavoastră, nu vă reprimaÅ£i furia, ci exteriorizaÅ£i-o, asta ajută cu adevărat, dacă nu aduceÅ£i atingere la persoană! FiÅ£i dinamici ÅŸi căutaÅ£i acÅ£iuni noi care să vă absoarbă ÅŸi să vă scoată din problemele cu care vă confruntaÅ£i!
Păstraţi contactele sociale: dacă nu vreţi să vă treziţi singuri, păstraţi-vă prietenii, cultivaţi noi relaţii!
AntrenaÅ£i-vă conÅŸtiinÅ£a de sine ÅŸi a propriei valori: acceptarea de sine, auto-valorizarea! GândiÅ£i-vă la dumneavoastră făcând dovada unui egoism rezonabil! TrăiÅ£i aici ÅŸi acum, cu detaÅŸare de trecut, cu bucurie pentru clipa prezentă ÅŸi încredere în viitor!
ÎncepeÅ£i fiecare zi cu entuziasm: manifestaÅ£i o atitudine pozitivă în faÅ£a vieÅ£ii, o atitudine activă, dinamică! FiÅ£i în miÅŸcare, zilnic.!
 AscultaÅ£i mesajele corpului: menÅ£inerea greutăţii normale contribuie la creÅŸterea stimei de sine. Nu flămânziÅ£i, mâncaÅ£i ce simÅ£iÅ£i nevoia, atunci când vă este foame – nu poftă, alegeÅ£i să mâncati sănătos ÅŸi nu vă controlaÅ£i emoÅ£iile prin mâncare!
ApucaÅ£i-vă de un hobby care vă  liniÅŸteÅŸte! Grădinăritul, practicarea unui sport, cititul, sau alte activităţi relaxante pentru timpul liber vă pot îndepărta de stilul stresant de viaţă.