De-a lungul timpului sportul românesc a produs multe valori pe care din păcate avem tendinÅ£a de ale uita sau ignora. În privinÅ£a celor tineri ÅŸi a generaÅ£iilor ce vin, valorile trecutului trebuie readuse în prim plan. Nu putem construi decât pe o temelie pu ternică ÅŸi având drept exemplu marile performanÅ£e ale trecutului. VeÅ£i observa multe puncte comune ÅŸi păreri ase mă nătoare, exprimate de mari sportivi ÅŸi antrenori (foÅŸti sau actuali) sau oameni fa miliarizaÅ£i cu frumosul ÅŸi complexul fenomen sportiv.

Cum a început totul?

Acum mulÅ£i ani... eram un copil, aveam 10-12 ani. Am început prin a juca fotbal, fiind coleg de generaÅ£ie cu Mircea Sandu, apoi în paralel am început hocheiul. Maestrul Mihai Framalopol m-a pus să aleg între cele două sporturi, iar destinul m-a oferit hocheiului. AÅŸa a început cariera mea, prima echipă fiind I.P.G.G. Sportul StudenÅ£esc, apoi am cunoscut consacrarea alături de Dinamo. La 15 ani eram selectat în lotul României.

„Este bun canadianul, dar mai bun este Tureanu“

Dacă aţi face un top al celor mai importante momente şi me ciuri ale carierei dvs, cum ar arăta acesta?

Cel mai frumos moment din campionatul intern s-a petrecut în 1972, atunci când Dinamo învingea Steaua cu 3-2, toate golurile fiind marcate de mine. A urmat un meci memorabil la Viena, în 1977, în grupa A valorică, aco lo unde România învingea SUA cu 4-2 ÅŸi înscriind de două ori. Apoi anul 1980, Jocurile Olimpice de Iarnă susÅ£inute în oraÅŸul Lake Placid - SUA. România spulbera Germania cu 6-4 iar eu mi-am adus aportul prin trei reuÅŸite. Ziarele din SUA titrau: Tureanu vs R.F.G - 6-4... apoi au început să vină ofertele. Canada mi-a oferit două milioane de dolari, casă ÅŸi condiÅ£ii de excepÅ£ie... am ales însă România... asta e viaÅ£a...

Cum era privit hocheiul românesc atât în Å£ară, cât ÅŸi peste hotare, ÅŸi ce echipă străină vă plăcea ÅŸi apreciaÅ£i?

Pe plan mondial eram o forţă, o valoare. Ne băteam de la egal cu mari forÅ£e ale hocheiului ÅŸi putem pune reale probleme oricui. În Å£ară era o plăcere să joci, tribunele erau arhipline, suporterii a veau mai mult bun simÅ£, iar Dinamo vs Steaua era un adevărat recital sportiv. Na Å£ionala Rusiei era echipa mea preferată, o adevărată „maÅŸinarie de luptă“!

Dar ce ne puteÅ£i spune despre starea sportului în perioada comunistă?

Da, o întrebare foarte bună. Exista o implicare REALÄ‚ a statului în sport, atât din punct de vedere al investiÅ£iilor, cât ÅŸi grija faţă de sportivii de performanţă. SimÅ£eai respectul ÅŸi ajutorul factorilor de decizie. Era un profesionism bine înÅ£eles de toa tă lumea, iar asta ducea către obÅ£inerea de mari performan Å£e. ÎÅ£i făceai întâi datoria ÅŸi apoi se vorbea de bani sau prime. Mai toate uÅŸile erau des chise... alte vremuri. Vremuri bune pentru sportul românesc.

După 1989, cum vedeÅ£i hocheiul în special ÅŸi sportul româ nesc general?

CATASTROFAL!!! O totală lipsă de interes din par tea statului, lipsa investitorilor ÅŸi infrastructurii. AÅŸ tept un nou suflu, atât în hochei, cât ÅŸi în sportul românesc. Cehia ÅŸi Slovacia au patinoare în fiecare oraÅŸ, în Brno sunt 136 de patinoare... se investeÅŸte. Ce să mai vorbim de SUA ÅŸi Canada, este o adevărată industrie. Lipsesc pepinierele de copii, nu se mai fac selecÅ£ii în ÅŸcoli. Majoritatea secÅ£iilor sportive sunt într-o stare deplorabilă. Promovarea altor sporturi (decât fotbalul) ÅŸi a sportivilor de valoare, cu rezultate de excepÅ£ie lipseÅŸte aproape cu desăvârÅŸire. AÅ£i văzut că cei de echipa de sărituri în apă nu au bazine de antrenament, se antrenează pe saltele... ÅŸi tot fac performanÅ£e. Am înÅ£eles că sunt bani la primărie pentru construirea unui patinoar nou, tot ce trebuie este implicare ÅŸi interes din partea celor abilitaÅ£i.

Cine e de vină pentru sta rea actuală a hocheiului din România ÅŸi ce se mai poate face?

Păi cine a condus destinele acestui minunat sport din 1990 până în 2007?! Ar trebui să-l întrebaÅ£i pe domnul Pană Eduard ÅŸi acoliÅ£ii de care s-a înconjurat (din motive doar de dânsul ÅŸtiute) de starea jalnică în care se gă seÅŸte hocheiul... unde sunt investitorii, unde sunt performanÅ£ele, unde sunt pepinierele, managementul, promovarea, fondurile etc. unde?!? Avem nevoie de oameni capabili ÅŸi instruiÅ£i, să pună pe primul plan dorinÅ£ele ÅŸi do lea nÅ£ele departamentelor pe care le conduc ÅŸi NU dorinÅ£ele propriilor buzunare ÅŸi interese deÅŸarte, nocive sportului. Ar fi benefică o investigaÅ£ie jurnalistică, să elucideze în ce condiÅ£ii a plecat Janos Kurko din federaÅ£ie ÅŸi cine a avut interes în acest sens… of, e lung ÅŸi anevoios drumul reconstrucÅ£iei sportului. Vă mulÅ£umesc pentru interesul arătat ÅŸi la început de drum vă doresc baftă ÅŸi coloană vertebrală! Numai bine!