„Când beau o cană de ceai, beau doar o cană de ceai“ (proverb japonez)

Adesea, plăcerea decurge dintr-o atitudine spontană în faÅ£a vieÅ£ii, exprimată în bucuria de a trăi, dar ea poate fi obÅ£inută ÅŸi dintr-o decizie deliberată de a trăi mai bine. Plăcerea este motorul schimbărilor noastre, elanul care ne antrenează spre o stare mai bună. De aptitudinea de a ne bucura de viaţă depinde starea noastră de relaxare, iar activităţile plăcute ne calmează, ne dau satisfacÅ£ii. Sunt fericit când merg fluierând, dar pot să constat că, dacă merg fluierând, mă simt mai fericit. Respir mai deschis ÅŸi mai profund când sunt fericit ÅŸi observ că, atunci când îmi controlez respiraÅ£ia timp de câteva minute, respirând lent ÅŸi profund, mă simt mai fericit. AÅŸadar, plăcerea este ÅŸi efect, ÅŸi mijloc, e un bun indicator al sănătăţii noastre psihice.
Plăcerea ne atrage spre ceea ce ne face să progresăm, ne ajută să lăsăm în urmă ceea ce ne alienează ÅŸi se îmbogăţeÅŸte cu fiecare experienţă trăită, aÅŸadar se cultivă prin antrenament. Oricare din activităţile noastre sunt surse de plăcere, în funcÅ£ie de maniera în care le realizăm. Astfel, decizia de a ne conÅŸtientiza senzaÅ£iile în timpul unei mese (mirosul alimentelor, înainte de a le consuma, estetica culinară, la care asist sau particip prin aranjarea mesei, savoarea ÅŸi textura preparatelor culinare), poate fi un antrenament bun. Putem descoperi plăcere în activităţile de rutină, precum: trezitul de dimineaţă, făcutul patului, spălatul vaselor, sau duÅŸul zilnic. Întinderea corpului, ritualul cafelei, gimnastica de înviorare, pe muzica preferată, pot oferi plăcere trezitului, iar a face patul cu gesturi ample, pentru plăcerea de a ne întinde, sau pe o muzică antrenantă, poate fi o modalitate de „a dansa cu viaÅ£a“ la începutul unei noi zile de muncă. Adaugă un miros plăcut, o lumină adecvată, lasă-Å£i corpul ÅŸi simÅ£urile invadate de acea stare de bine, antidot al supărării, al disconfortului psihic.
Cultivaţi-vă plăcerile simţurilor: vizuale, auditive, olfactive, gustative, kinestezice!
- Plăceri vizuale: lăsaÅ£i-vă fascinaÅ£i de forme, culori, nuanÅ£e, lumini ÅŸi umbre din natură ÅŸi din mediul urban în care vă aflaÅ£i; acordaÅ£i atenÅ£ie culorilor ÅŸi formelor variate ale florilor, fructelor, penajului nuanÅ£at al păsărilor, remarcaÅ£i forme ÅŸi culori ale obiectelor, imagini vizuale într-un spectacol; antrenaÅ£i-vă plăcerile vizuale, prin vizionarea de muzee, galerii de artă, monumente de arhitectură, grădini ÅŸi parcuri.
- Plăceri auditive: acordaÅ£i atenÅ£ie sunetelor agreabile din natură: ciripitul păsărelelor (poate fi cel mai plăcut „deÅŸteptător“), foÅŸnetul frunzelor în bătaia vântului, scârÅ£âitul paÅŸilor pe zăpadă; lăsaÅ£i-vă cuprinÅŸi de frumuseÅ£ea muzicii clasice (nu cunosc pe nimeni care să respingă muzică bună, pot exista doar preferinÅ£e pentru un gen muzical sau altul, pentru un compozitor); ascultaÅ£i muzica apei, sub diverse forme: ropotul ploii, susurul unui râu, forÅ£a unei cascade, sau valurile mării.
- Plăceri olfactive: „adulmecaÅ£i“, lăsaÅ£i-vă „îmbătaÅ£i“ de mirosurile oferite de natură în toate anotimpurile: mirosiÅ£i fiecare floare întâlnită-n cale, fructele ÅŸi legumele pe care le puneÅ£i în coÅŸ la supermarket, pâinea caldă din brutărie; alegeÅ£i-vă uleiul de baie parfumat ÅŸi săpunul care vă încântă simÅ£urile; lăsaÅ£i-vă sedus ÅŸi, deopotrivă, seduceÅ£i-vă partenera cu mirosul trupului bine spălat ÅŸi îngrijit, cu o respiraÅ£ie proaspătă; opriÅ£i‑vă din mers pentru a simÅ£i mirosul gazonului proaspăt tuns, sau grădina de roÅŸii date-n pârg; inhalaÅ£i mirosul alimentelor, prin inspiraÅ£ii profunde înainte de a mânca (îmi place să repet asta, când tot mai mult, oamenii mănâncă pe fugă, „înfulecă“).
- Plăceri gustative: un festin al simÅ£urilor ne este oferit în fiecare zi de alimentele pe care le mâncăm, ÅŸi de felul cum degustăm hrana, cum ne luăm timp să mestecăm, să simtim texturile, aromele ÅŸi temperatura alimentelor. Papilele gustative sunt stimulate dacă alimentele sunt bine mestecate ÅŸi îmbibate cu salivă: lăsaÅ£i-vă gura să se umple de gusturi plăcute înainte de a înghiÅ£i alimentele, conÅŸtientizaÅ£i gusturile diferite (dulce, amar, sărat, iute, acru), oare gustul se modifică, cu vârsta? ÎncercaÅ£i un gust contrastant: să treceÅ£i de la sărat la dulce, de la iute la dulce, să vă înmuiaÅ£i limba în miere; experimentaÅ£i alimente ÅŸi gusturi noi.
- Plăcerea miÅŸcării sporeÅŸte proporÅ£ional cu miÅŸcarea însăşi, permiÅ£ându-ne să ne percepem trupul în acÅ£iune: agil, suplu, mobil, puternic, antrenat; miÅŸcările corporale diminuează tensiunea musculară ÅŸi psihică, activând starea de bine, relaxarea, revigorarea ÅŸi tonusul muscular; exerciÅ£iile cardiovasculare fac să lucreze plămânii ÅŸi inima (mersul ÅŸi înotul sunt alegeri optime); exerciÅ£iile de flexibilitate favorizează supleÅ£ea, postura ÅŸi rezistenÅ£a articulaÅ£iilor (gimnastica, yoga); exerciÅ£iile cu greutăţi ajută la mărirea masei osoase ÅŸi la prevenirea osteoporozei, precum ÅŸi la dezvoltarea musculaturii ÅŸi creÅŸterea forÅ£ei ÅŸi rezistentei fizice.
Putem învăţa să ne bucurăm din plin de viaţă având ochii deschiÅŸi, activându‑ne simÅ£urile ÅŸi explorând multiplele faÅ£ete ale plăcerii, adică permitându-ne să fim impresionaÅ£i.
Sunt tot atâtea plăceri câte activităţi umane există, iar plăcerea de a trăi, le include, le presupune pe toate celelalte: plăcerea de a iubi, a te juca, a învăţa, a munci, a petrece, a călători, a dărui...
Cum tema este vastă, vă îndemn la reflecÅ£ie, la aprofundarea prin lectură, schimb de idei, împărtăşirea ÅŸi trăirea plăcerilor cu cei dragi.