S.R.: Domnule Puiu Gaspar, revenim asupra unei discuÅ£ii pe care am purtat-o pentru cititorii revistei Sport Revolution, ÅŸi anume direcÅ£ia în care se îndreaptă schiul ÅŸi biatlonul românesc. Ne spuneaÅ£i că la nivelul federaÅ£iei aÅ£i adoptat o strategie sub genericul „Construim pentru viitor!“.
P.G.: Exact! Şi mai spuneam că această strategie are trei mari direcţii de acţiune.
S.R.: Le-am reÅ£inut: susÅ£inerea performaÅ£ei la înalt nivel, dezvoltarea infrastructurii ÅŸi creÅŸterea tinerei generaÅ£ii de schiori ÅŸi biatloniÅŸti.
P.G.: Într-adevăr. Åži ne-am oprit la cea de-a doua direcÅ£ie, spunând că 2010 va rămâne un an de referinţă în istoria schiului ÅŸi a biatlonului românesc prin adăugarea a două noi obiective de interes naÅ£ional care vor introduce România în circuitul mondial al marilor competiÅ£ii. Este vorba despre poligonul ÅŸi despre pista de schi fond ÅŸi biatlon, precum ÅŸi despre complexul de trambuline, ambele obiective construite la RâÅŸnov, pe Valea Cărbunării. Anul acesta am mai adăugat încă două noi obiective în colaborare cu Ovidiu Gârbacea, proprietarul complexului hotelier de la Cheile GrădiÅŸtei, împreună cu care urmează să finalizăm construcÅ£ia ÅŸi dotarea a încă două noi poligoane ÅŸi pârtii de biatlon ÅŸi schi-fond, la două altitudini diferite. În plus se lucrează la reabilitarea poligonului de la Predeal, de pe Valea RâÅŸnoavei, pe care sperăm să-l reintroducem în circuitul competiÅ£ional internaÅ£ional după mulÅ£i ani de stat în paragină.
S.R.: Am înÅ£eles din toate acestea că infrastructura pentru schi ÅŸi biatlon începe să prindă contur. Nici nu s-ar putea altfel, deoarece în 2013 ne-am asumat să fim gazda ediÅ£iei de iarnă a Festivalului Olimpic al Tineretului European. Scena, aÅŸadar, o avem, bazele sportive, rămâne să ne spuneÅ£i cum stăm cu o altă direcÅ£ie a strategiei dumneavoastră ÅŸi anume cu actorii, cu sportivii care vor popula aceste noi bijuterii intrate în infrastructura sporturilor de iarnă.
P.G.: Åži aici am luat-o sistematic. De exemplu, săriturile cu schiurile erau ca ÅŸi inexistente în România. Åži nu ne puteam opri doar la a construi trambuline de nivel mondial, fără a avea cine să sară de pe ele. AÅŸa că, împreună cu un partener strategic, OMV, am creat programul Move&Jump prin care asigurăm pregătirea la un înalt nivel a unor grupe de copii, pregătire coordonată de un renumit antrenor austriac, Paul Ganzenhuber. De fapt, dacă veÅ£i analiza calendarul nostru internaÅ£ional pe termen mediu, veÅ£i constata că în intervalul 2010-2014, competiÅ£iile majore pe care le vizăm sunt dedicate tinerei generaÅ£ii. În 2012 - prima ediÅ£ie de iarnă ale nou înfiinÅ£atelor Jocuri Olimpice ale Tineretului, programate la Innsbruk, în 2013 Festivalul Olimpic al Tineretului European pe care îl vom găzdui noi, urmând ca la sfârÅŸitul perioadei pentru care ne-am organizat strategia să aibă loc următoarea ediÅ£ie a Jocurilor Olimpice de la Soci, în 1014, unde ne dorim să prezentăm loturi noi, întinerite ÅŸi întărite, loturi de perspectivă pentru următorul deceniu.
S.R.: Este cunoscut însă faptul că portstindardul federaÅ£iei a fost, ani de-a rândul, biatlonista Eva Tofalvi ÅŸi echipa feminină de ÅŸtafetă, în componenÅ£a căreia nu sunt sportive aflate la prima tinereÅ£e, ca să spunem aÅŸa, ci atlete mature, cu o vastă experienţă competiÅ£ională.
P.G.: Da, dar este cât se poate de firesc, spunem noi fără teama de a greÅŸi, că, după trei ediÅ£ii ale Jocurilor Olimpice, echipa în care mereu ne‑am pus cele mai mari speranÅ£e, ÅŸtafeta de biatlon fete să fie întinerită. Avem acum prilejul reunirii a trei generaÅ£ii de biatloniste. Avem în continuare în Eva Tofalvi un exemplu de profesionalism ÅŸi de determinare, model pentru orice sportiv de performanţă, în jurul căreia putem alcătui o redutabilă echipă de biatlon, cu mai tinerele Reka Ferencz ÅŸi LuminiÅ£a PiÅŸcoran, la care să se alăture ÅŸi junioarele Ioana Cârstea ÅŸi Irina Potângă, care au confirmat recent în competiÅ£iile majore ale categoriei lor de vârstă la care au participat. Astfel, cred că putem îmbina experienÅ£a Evei Tofalvi cu elanul ÅŸi cu ambiÅ£ia specifice tinerelor noastre biatloniste, având ca rezultat un schimb de ÅŸtafetă între generaÅ£ii.
S.R.: Este şi cazul celorlalte discipline sau doar săriturile cu schiurile şi biatlonul au pepiniera asigurată?
P.G.: Aici putem spune că avem o situaÅ£ie chiar foarte bună, având în vedere că am traversat un an de recesiune. Am reuÅŸit în 2010 să finanţăm cantonamente în străinătate pentru un număr de peste 130 de sportivi ÅŸi tehnicieni pentru mai mult de 90 de zile, în afară de participarea la competiÅ£ii. Åži de remarcat este faptul că, pe lângă seniorii consacraÅ£i, am reuÅŸit să trimitem la pregătire în străinătate ÅŸi juniori de perspectivă, care au confirmat în competiÅ£iile la care ne-au reprezentat. AÅŸa că ne punem bază pe noua generaÅ£ie nu numai la schi-sărituri ÅŸi la biatlon, ci ÅŸi la schi fond, deopotrivă. Noi am avut anul trecut doi campioni mondiali, pe Paul Pepene ÅŸi pe Reka Ferencz, amândoi juniori. Paul n-a reuÅŸit să-ÅŸi păstreze titlul ÅŸi anul acesta, dar clasarea lui a confirmat că se află în plutonul celor mai buni zece tineri fondiÅŸti din lume, gata oricând să repete performanÅ£a dacă vom reuÅŸi să-i asigurăm în spate echipa tehnică ÅŸi mijloacele materiale care să Å£ină pasul, aÅŸa cum arătam mai devreme, cu toate condiÅ£ionările specifice marilor pârtii de fond ale lumii.
S.R.: La schi alpin însă lucrurile nu stau la fel de bine, din câte ÅŸtim...
P.G.: Schiul alpin, deÅŸi, paradoxal, are cel mai mare număr de practicanÅ£i, stă cel mai rău la capitolul performanţă, dar aici cauzele sunt mult mai complexe, iar tema nu poate fi expediată în câteva consideraÅ£ii generale.
S.R.: Subiectul însă merită dezbătut ÅŸi vă provoc să facem acest lucru pe îndelete, pentru cititorii revistei Sport Revolution, cu o proximă ocazie.
P.G.: De acord.