Cvadruplul campion olimpic de canoe, Ivan Patzaichin, care mai are în palmares peste 25 de medalii la JO ÅŸi CM, n-a stat prea mult acasă după ce a fost nevoit să renunÅ£e la cariera de antrenor. Împreună cu Teodor Frolu, un pasionat de mers cu barca pe Dunăre, a pus în practică un gând vechi de aproape 15 ani pentru încurajarea turismului în Delta, unde a văzut lumina zilei, la Mila 23. „Ideea lui (Teodor Frolu - n.r.), combinată cu gândul ÅŸi pasiunea mea au dus la crearea AsociaÅ£iei Ivan Patzaichin - Mila 23“, ne-a mărturisit „amiralul“ flotilei româneÅŸti. „Creată cu scopul păstrării tradiÅ£iilor Deltei Dunării, dar ÅŸi a protejării biodiversităţii culturale ÅŸi naturale a zonelor cu ape din Å£ara noastră, asociaÅ£ia ÅŸi-a propus două direcÅ£ii principale de acÅ£iune. Una, intitulată Rowmania, cealaltă urmând să stabilească ÅŸi să susÅ£ină programele de antreprenoriat social ÅŸi de investiÅ£ii în zonele subdezvoltate din Deltă ÅŸi parcurile naturale din Å£ară.
„Am lucrat aproape un an la proiectul Rowmania, dorindu-l un fel de bicicletă a Dunării“, a continuat interlocutorul nostru. „Prin care încercăm să invităm oamenii la un turism lent, neagresiv, în natură, cu barca prevăzută cu vâsle. O alternativă la cursele în mare viteză care transformă traseele de apă în bulevarde gălăgioase, nu numai pe Dunăre, ci ÅŸi la Snagov sau prin alte părÅ£i. Pornind de la tradiÅ£ia lotcii, folosită de regulă în scop utilitar, am conceput o construcÅ£ie asemănătoare cu canoea, partea exterioară fiind luată de la barca folostită de pescari. Åži aÅŸa s-a născut canotca, model pe care l-am prezentat acum câteva luni“.

S.R.: Ce mai prevede proiec­tul?
I.P.: Crearea unor facilităţi pentru oamenii din zonă privind înfiinÅ£area unor zone de dezvoltare locală, la Mila 23, de închiriere ÅŸi multiculturalitate, la CriÅŸan, de ecoturism, la Chilia Veche, un incubator de afaceri ÅŸi un centru de meserii. La Mila 23 va lua fiinţă o ÅŸcoală de vâslit pentru copiii satului, dar ÅŸi tabere de cercetaÅŸi ai Deltei pentru cei din mediul urban, la care se va adă­uga un muzeu al campionilor la canoe, plecaÅ£i cu ani în urmă de aici. Nu vor lipsi locurile de campare ÅŸi bucătăriile specalizate în produse pescăreÅŸti. Ne vom extinde în Deltă cu proiecte privind respectarea tradiÅ£iei ÅŸi obiceiurilor localnicilor, crearea unei alte alternative de existenţă. Dar ÅŸi în Delta Prutului, la Brăila, Snagov, Valea MureÅŸului, a SomeÅŸului sau la BucureÅŸti, pe DâmboviÅ£a.
Sperăm ca, în circa zece ani să existe zone de sine stătătoare, care să promoveze acest gen de sport ÅŸi turism. Nu vor lipsi evenimentele destinate turiÅŸtilor din Å£ară ÅŸi străinătate, în cadrul unei campanii naÅ£ionale de promovare a unei Românii naturale ÅŸi dezvoltate, admirată, pe îndelete, din canotcă.
S.R.: Ce se întâmplă cu concursul de vâslit între echipele din Deltă?
I.P.: Va fi integrat primei ediÅ£ii a Festivalului internaÅ£ional al bărcilor cu vâsle, în perioada 2-4 septembrie, care va mai cuprinde o paradă a bărcilor participante la Turul InternaÅ£ional Danubian, ce străbat anual fluviul de la izvoare, până la vărsare, pe mai bine de 2.500 kilometri. Lotcile vor fi înlocuite cu canotci, de aceleaÅŸi dimensiuni, pe traseul Mila 34-Tulcea. Ne-am propus să facem ÅŸi o expoziÅ£ie de bărci cu vâsle, pe malul lacului Ciuperca, din Tulcea, realizate de inginerul Paul Vasiliu, singurul constructor de acest gen. Ne dorim ca festivalul să devină tradiÅ£ional ÅŸi să contribuie la relansarea turismului lent în Deltă ÅŸi de conectare a zonei cu ţările riverane Dunării.