Despre influenÅ£a tehnologiei video asupra minÅ£ii uma­ne au scris în special psihologii americani, arătând că, prin televizor ÅŸi calculator, min­tea copiilor ÅŸi tinerilor este edu­cată să stea mai cu­rând pasivă, în loc să se afle în tensiunea rezolvării de probleme sau si­tu­aÅ£ii de viaţă; prin urmare,  va căuta din ce în ce mai mult activităţi precum vi­zionarea TV, ascultarea mu­zicii ÅŸi consumul drogurilor care să o re­a­ducă în starea de pa­sivitate, detaÅŸare ÅŸi euforie pe care o creează predominanÅ£a undelor alfa în activitatea electrică corticală. Experien­Å£ele conduse de cercetătorul Herbert Krugman au relevat că, în timp ce privim la televizor, activitatea creierului se mută din emisfera stângă în cea dreap­tă, aceasta devine de două ori mai activă decât emi­sfera stângă, o anomalie neu­ro­logică serioasă, prin ace­ea că producÅ£ia de endorfine, in­tensificată de fluxul din stânga spre dreapta, creează comportamente de dependen­Å£Äƒ, iar activitatea neuronală se concentrează în zona creierului inferior (sistemul limbic), limitată la căutarea plăcerii. Dacă lucrurile stau aÅŸa cum ni le prezintă cercetătorii americani, avem încă o explicaÅ£ie a nevoii de plăcere ÅŸi distracÅ£ie care domină generaÅ£iile de tineri crescute cu televizorul ÅŸi cu calculatorul, corelat cu creÅŸterea numărului de consumatori de droguri.

 Dintr-un sondaj CURS, recent efectuat în rândul tinerilor, aflăm că aceÅŸtia au o bună percepÅ£ie privind circulaÅ£ia valo­rilor ÅŸi non-valorilor în societatea românească, un rol important în promo­varea valorilor avându-l familia (valori fundamentale ca: adevărul, respectul, com­­pasiunea, generozitatea) ÅŸi ÅŸcoala (valori civice ÅŸi socioprofesionale, precum: succesul, cultura civică, competenÅ£a, pa­triotismul, creativitatea, competiÅ£ia, li­bertatea de expresie, comportamentul activ ÅŸ.a). Televiziunea este percepută (de tinerii intervievaÅ£i) ca având cea mai mare influenţă în ce priveÅŸte însuÅŸirea unor non-valori ÅŸi atitudini mediatice precum: vedetismul, violenÅ£a, senzaÅ£io­na­lul, sexualitatea, vulgaritatea, pornografia, minciuna, îmbogăţirea, lipsa de scrupule, kitchul ÅŸ.a.). Utilizarea în exces a calculatorului, fără a-i nega va­lenÅ£ele pozitive, cu impact major în viaÅ£a omului modern,  conduce la dezvoltarea de comportamente de izolare socială, sără­cite de comunicare, relaÅ£i­o­nare directă ÅŸi de componenta afectivă.

Chiar dacă se admit influenÅ£ele predominant negative, puÅ£ini oameni recunosc că ei înÅŸiÅŸi sunt dependenÅ£i de teh­nologia video (televizor, în special), cel mai adesea îi văd pe alÅ£ii ca fiind de­pendenÅ£i, dar câÅ£i dintre noi rezistă mai mult de o zi fără aceasta?

Oricare dintre cititorii acestui articol îÅŸi poate testa dependenÅ£a de televizor, de calculator (separat sau simultan) printr-un ex­periment simplu: dacă reuÅŸim să întrerupem com­plet vizio­narea la televizor, calculator, pe o perioadă de câ­teva săp­tă­mâni (în con­di­Å£i­ile păstrării ace­lu­iaÅŸi program de viaţă, exceptând vizi­o­na­rea), fără apa­riÅ£ia unor pro­bleme de ordin comportamental, psihic sau neurologic, atunci putem afirma că în cazul nostru nu se manifestă dependenÅ£a. Dacă, însă, după numai câteva zile devenim nervoÅŸi, irascibili, anxioÅŸi, dacă avem senzaÅ£ia de plictiseală, de lipsă de sens, dacă avem dureri de cap (inexistente anterior) sau certuri în familie, atunci fenomenul dependenÅ£ei este prezent ÅŸi cu atât mai puternic, cu cât simptomele amintite sunt mai intense.

Oamenii singuri, vizionând la televizor, se simt mai puÅ£in însinguraÅ£i, dar după vizionare, singurătatea devine ÅŸi mai puÅ£in tolerabilă, prin urmare, se reia telecomanda, se redeschide calculatorul. Cei care vin de la serviciu stresaÅ£i, frământaÅ£i de griji, gânduri, probleme, odată instalaÅ£i în faÅ£a televizorului, calculatorului, uită de toate, se relaxează,  devin conectaÅ£i empatic la o altă realitate, cea virtuală. În urma vizi­onării însă, stresul se accentuează, grijile ÅŸi gândurile revin, oamenii devin mult mai irascibili ÅŸi mai nemulÅ£umiÅ£i de propria viaţă ÅŸi de ceilalÅ£i, cu mai multe dorinÅ£e nesatisfăcute. Simpto­mele acestea sunt prezente ÅŸi în consu­mul de droguri, în momentul în care drogul se elimină din organism, dorinÅ£a im­perioasă de drog revine.

În condiÅ£iile schimbărilor galopante la nivel global, de natură economică, socială, climatică, culturală, care cre­ează nemulÅ£umiri, frustrări, stres ÅŸi lipsă de scop ÅŸi sens în viaţă, televiziunea ÅŸi internetul par a fi soluÅ£ia facilă a tuturor problemelor; în fapt, deÅŸi nu pătrund în organismul uman asemenea narcoticelor, televizorul, calculatorul devin indispensabile, epuizează ÅŸi golesc sufletul, lipsindu-l pe om de împlinirea prin ade­vă­ratele valori universale: familie, cul­tu­ră, muncă, prietenie.

SoluÅ£ia e simplă: conÅŸtientizarea fe­no­menului de dependenţă ÅŸi combate­rea fermă prin metode simple, eficiente de purificare spirituală ÅŸi întărire a să­nătăţii fizice: sport, miÅŸcare în aer liber, drumeÅ£ii (de exemplu: „BucureÅŸtiul pas cu pas“), lectura în aer liber, întâlniri cu prietenii, activităţi în aer liber; a fi în natură, a trăi natural.