M-am gandit bine daca sa scriu sau nu despre acest cam pionat. Mereu am crezut ca artele martiale din Romania au un potential extraordinar de mare, in primul rand prin calitatea sportivilor, a practicantilor. Din pacate ele NU functioneaza ca un tot unitar, in unele cazuri nici la nivel de federatie, nici macar la nivel de stil sau departament.
In multe cazuri eu ma asteptam ca sportivii, antrenorii si conducerea sa aiba un singur scop. Din pacate nu e mereu asa. Dar continui sa promovez anumite stiluri (departamente) deoarece unii sportivi si antrenori imi sunt prieteni si am un mare respect pentru ei atat ca oameni, cat si ca rezultate.
Chiar daca relatiile mele cu anumiti lideri s-a imbunatatit, nu pot sa nu remarc „micile rautati“ din sanul lor. Tot pe aceasta cale a pacii, doresc insa na tosire si sanatate lui Sifu Patrut Grindeanu, plus mentiunea „luati totul mai usor, viata este pretioasa si trebuie sa nebu curam de fiecare clipa“. Numai pacea cu tine insuti duce la pacea cu cei din jurul tau.
Dar... ma bucur mereu sa revad sportivi ca Traian Rus, Ervin, Slave Catalin, To poraste Cristina, Petre Adrian, Stoica Andrei si vechiul meu prieten Adrian Negru. Antrenori precum Gabriel Orovi ceanu, Ioana Florin, Atila Horvat. De asemenea, au fost prezenti in sala si componenti ai lotului national de Kempo, veniti sa ia pulsul competitiei. Imi este dor de acele campionate in care luptau Tita Marius, Eugen Preda, Catalin Bo dar la, Liviu Dominic... ce sportivi extraordinari, ce lupte frumoase, ce performante deosebite. |
