Tratarea blocajelor emoţionale ale sportivilor (II)

Prima parte a acestui articol de psihologie a fost dedicată blocajelor emoţionale care pot interveni în anumite atitudini şi execuţii deficitare sau întârziate ale sportivilor. În articolul precedent am învăţat cum să ne educăm singuri respiraţia în situaţii critice, cauzate de stres, emoţii sau frică.
Pentru partea a doua, vă in­vităm să citiţi despre cum să trăim cu adevărat în pre­zent şi, de asemenea, despre disciplina unei gândiri pozitive, care nu este o alegere, ci o necesitate pentru a avea suc­ces.

Trăirea prezentului (aici şi acum)

Toate stările de anxietate sau panică au drept cauză indisciplina gândurilor noastre. Amintirea evenimentelor tra­umatice aduce în prezent starea emoţională din acele momente, iar de cele mai mul­te ori se continuă cu anticiparea nenorocirii. Amintirile sau anticipările nu re­prezintă realitatea exterioa­ră, dar în schimb le trăim în interiorul nostru ca realitate. De aceea, e bine să educăm sportivii să fie cât mai con­şti­enţi de gândurile ce le trec prin minte şi apoi trebuie an­trenată capacitatea de a se gândi strict la ceea ce au de fă­cut concret în prezent.

Disciplinarea controlului ideativ

Instabilitatea ideativă (a gân­dirii şi imaginaţiei) influ­enţează emoţionalitatea care, la rândul ei, influenţează tonusul muscular şi motricitatea. De exemplu: dacă un gim­nast gândeşte şi îşi ima­ginează nereuşita unui procedeu, emoţionalitatea asociată eşecului anticipat va contracta muşchii, articulaţiile vor fi mai rigide, deci „şansa“ de a greşi este foarte mare. De ace­ea, creşterea gradului de conştientizare a gândurilor şi îndreptarea lor în direcţia a ceea ce urmează să facă spor­tivul reprezintă principalul mod de a se concentra optim pentru ce are de făcut şi, în al doilea rând, evită gândurile şi emoţiile neproductive.

Desensibilizarea sistemică sau expunerea gradată

Reprezintă o tehnică din psi­hoterapia cognitiv-com­por­tamentală, utilizată în tra­tamentul fobiilor şi al altor tulburări de anxietate. Blo­cajul emoţional induce un comportament învăţat prin procesul de condiţionare cla­sică – asocierea stimulului exterior cu experienţa trauma­ti­că. Corectarea acestui comportament se obţine prin expunerea repetată la situaţia asociată cu sentimentele de frică şi anxietate specifice experienţei traumatice anterioare.
Antrenorilor le stă la în­de­mână principiul desensibili­ză­rii sistemice. A nu forţa sportivul să treacă peste fri­cile sale folosind alte frici mai mari, cum ar fi ame­nin­ţările sau cearta, arată o atitudine specifică antrenorului modern. Antrenorii pot asi­gura un spaţiu de încredere şi sus­ţinere a sportivilor, asi­gu­­rând starea interioară op­ti­­mă a sportivilor (de încrede­re, siguranţă, plăcere sau do­rinţă de a progresa). Sportivul îşi poate regăsi starea de încredere dacă este lăsat să repete exerciţii mai simple, până când el va simţi că poate creşte dificultatea. Retrăind succesul, frica se va desensibiliza.

Plăcerea

Încrederea în sine, entuziasmul şi plăcerea sunt rezultatul gândurilor noastre şi a modului în care percepem re­alitatea. Mintea e aceea care ne sprijină sau ne sa­botează reuşita. Gândurile ne pot influenţa în bine sau în rău performanţa. Prin exerciţiu, gândurile pot fi direcţionate con­ştient într-o manieră men­­tală care să genereze o stare interioară optimă succesului şi plăcerii, în timp ce o gândire stăpânită de frică şi anticipări nefaste ne fac nefericiţi, tensionaţi şi te­mători.
Antrenorii pot avea relaţii de calitate dacă transmit mesaje pozitive, care să genereze plă­cerea de a se antrena a sportivilor. În acelaşi timp, este bine să se ferească de a transmite mesaje negative, cri­tice, care se dovedesc a fi toxi­ce, diminuând astfel ener­­giile psihice şi fizice. Dar, în esenţă, indiferent de mesajul altora, sursa stărilor de bine sau a disconfortului por­neşte tot din modul în care percepem mesajele exterioare (teoria controlului interior). În sportul de per­for­man­ţă, a avea disciplina unei gând­iri pozitive nu este o ale­gere, ci o necesitate pentru a avea succes.
Gândirea performantă por­neşte din alegerea noastră in­terioară. Să ne ferim deci de gândurile care au doar efecte neproductive: ne tensionează, ne împiedică să fim lucizi, să exagerăm, ne împiedică să ne bucurăm de viaţă.