Despre Viorel Bubău s-au scris şi s-au vorbit multe. Sportiv emblematic, exemplul perfect al simbiozei cu calul. Tată de familie, om de afaceri de succes. Primar vreme de 2 decenii al unei comune importante dintr-un Mureş adânc implicat la viaţa socială a ţării.
Descrierile anterioare zugrăvesc tabloul unui om realizat, cu o istorie clădită cu destulă trudă, care a contribuit din greu la dezvoltarea comunităţii sale. Şi totuşi, a supărat pe cineva Viorel Bubău?
Pentru că, în tot acest context, a apărut din neant o condamnare a sa cu executare, pentru pretinse fapte ce ar fi fost săvârşite contra intereselor comunităţii pe care a condus-o în Sântana de Mureş.
Presa se spune, că este a 4-a putere în stat, dar ea nu-şi permite şi nu are calea desfiinţării unor hotărâri judecătoreşti. Demersul nostru nu este acela de înfrângere a unei ordinii de drept, ci de a informa şi de a arăta că există posibilitatea unor erori judiciare grave. Cât de intamplătoare au fost acestea sau nu, rămâne să tragem concluziile de rigoare şi să sperăm că mai există autorităţi care se pot sesiza şi repara nedreptăţile, pe diverse căi legale.
Şi se mai spune ceva. Că împotriva “sistemului” nu a câştigat nimeni. Doar unitatea oamenilor şi credinţa în dreptate reuşeşte să învingă. Un sistem care şi-a făcut simţită prezenţa mai ales din anul 2007, după prima suspendare a preşedintelui Traian Băsescu.
Viorel Bubău a făcut parte din Colegiul Director Naţional al PD, coleg cu vechea gardă a partidului şi cu Traian Băsescu, gardă care a pus bazele PD-L şi s-a transformat ulterior în actualul PNL.
În anul 1999 era un factor de decizie politic important, poate cel mai important din judeţul Mureş. În acel an a luat decizia de a nu se implica într-o privatizare a unor obiective importante din oraşul Târgu-Mureş, din motive personale. Era un om puternic, cu resurse financiare importante, dar a preferat să nu se implice, ci doar să ofere soluţii, fapt care se pare că i-a atras anume antipatii în cadrul politic al vremii, în special de la cel care avea ulterior să devină preşedintele României, Traian Băsescu.
Printre alte lucruri importante realizate de Viorel Bubău, trebuie să precizăm şi investiţia în mass-media, ziarul Recurs, care ar fi trebuit să fie Jurnal de Transilvania, fiind unul dintre cele mai importante instituţii de presă mureşene. Condiţii de top, birouri în centrul oraşului, maşini, un paradis al informaţiei şi al atitudinii. Cei mai buni ziaristi din judeţ.
În 2004, înainte de plecarea la Jocurile Olimpice, Viorel Bubău a hotărât să închidă activitatea ziarului pentru a-şi proteja investiţiile. Soţia sa a fost chemată la procuratura Mureş, iar procurorul Marian Sandu a chestionat-o pe un ton dur despre situaţia ivită la ziar şi despre cum îşi permitea Viorel Bubău să închidă o afacere care, probabil susţinea existenţa unor jurnalişti favorabili puterii vremurilor respective.Replica lui Viorel Bubău nu se lasă aşteptată şi se ajunge la un conflict extins. Interesant este că, acelaşi procuror, din pură întâmplare, este numit la scurt timp, procuror şef în cadrul structurii DNA Mureş.
Ce urmează? 56 de dosare penale apar înregistrate pe numele lui Viorel Bubău. Cu referire la întreaga activitatea a sa ca primar şi cu privire la toate investiţiile în infrastructura comunităţii pe care o conducea.
Prin acestea regăsim un dosar penal cu referire la săvârşirea infracţiunii prevăzute de art 18 indice 1 din Legea 78/2000 privind pretinsa obţinere nelegală a unor fonduri europene cu privire la introducerea canalizării în zonă, Viorel Bubău fiind acuzat de abuz în serviciu, fals şi uz de fals, cu prejudicii însuşite de 74.080 lei şi 42.571 lei.
Sesizările au fost făcute datorită unor scrisori transmise preşedintelui Basescu, de catre 4 cetateni din comuna Sântana de Mureş, cărora, spune Viorel Bubău, li s-a sugerat ce să reclame. De la cabinetul preşedintelui s-a transmis sesizare către DNA Tg-Mureş şi de aici începe perioada nefastă reclamată ca făţiş nedreaptă de către Viorel Bubău.
L-am întrebat de asigurarea apărării, de lupta sa pentru aflarea adevărului.Ne-a răspuns că nu s-ar fi retras şi nici nu ar fi făcut înţelegeri, deşi simţea că toată lumea îi este potrivnică, inclusiv avocaţii pe care îi căuta în Mureş, chemaţi la raport imediat la DNA.
Nu este acesta singur cui al lui Pepelea, singurul dosar care i-a adus o nefericită condamnare. În 2006 în calitatea sa de primar, Viorel Bubău descoperă că arhitectul sef al Primăriei a emis în fals un număr de peste 159 de certificate de urbanism sau autorizaţii de construire, în colaborare cu viceprimarul.
Conform legii administraţiei publice locale, primarul nu poate să delege 2 atribuţii: de reprezentant al statului în teritoriu şi de emitent al autorizaţiilor de construire. Numai primarul poate semna in aceste cazuri. Contrar acestor dispoziţii legale, în lipsa primarului Viorel Bubău, care era în spital, s-au emis aceste acte, cu complicitatea celor doi, arhitect sef si viceprimar.
Ilegalitatea se descoperă, la nivel de primărie, urmare a cercetărilor efectuate de o comisie constituită în acest scop. Surpriza este mare în ceea ce priveşte zona cercetării penale, deoarece se constituie un dosar penal având ca temei săvârşirea infracţiunii prevăzute de art 13 indice 2 din Legea 78/2000, având ca acuzat primarul (!), care în exercitarea defectuoasă a atributiunilor de serviciu, a dispus emiterea unei autorizaţii ilegale.
Acuzaţia este halucitantă, întrucât din actele emise de Primăria comunei Sântana de Mureş reiese că nu a existat niciodată o dispoziţie pentru emiterea autorizaţiei incriminate de instrucţia penală.
Grav este că această comunicare cu menţiunea “nu există dispoziţie” a fost prezentată de Viorel Bubău în apelul dosarului în care, în cele din urmă a fost condamnat cu executare, şi acel înscris nu este luat în seamă. În apelul cauzei, se observă schimbarea aspect din conţinutul constitutiv al faptei penale cu încălcarea art.371 Cod proc penală, fără a i se aduce la cunoştinţă acest lucru, inculpatului de la acea vreme, Viorel Bubău, o procedură ilegală dar uzitată în acea perioadă.
Era ultima cale de atac şi toate indiciile duc la o execuţie programată. Pentru că se pare, Viorel Bubău deranjase, iar faptele nu contau, ci doar scopul.Condamnarea sa, degradarea sa morală şi material. Într-un cuvânt, distrugerea sa.
Care este artificul folosit în dosar? Nu se mai merge pe ideea că primarul a emis dispoziţie, ci totul se raportează la formularul tipizat pe care scrie PRIMAR, fără măcar a se discuta a cui este semnătura de pe acel tipizat. Semnătura este a viceprimarului, iar raportat la actul fals emis, se mai face o confuzie, inadmisibilă la acest nivel. Deşi actul este emis pe Chelaru Anton pentru construcţie casă de locuit, instanţa reţine că autorizaţia nr.1870 s-ar fi emis nelegal pentru deviere traseu LEA 20KW Livezeni-Râciu.
Deşi audiat ca martor, viceprimarul nu este întrebat nimic pe acest aspect. Surprinzător este că în registrul de intrări –ieşiri al Primăriei, la numărul 1870 /2005 este trecută cererea numitei Pavel Maria, pentru un certificat de urbanism.
Aşadar, Viorel Bubău va fi condamnat la final, pentru o autorizaţie 1870, care nu există în realitate.
Trebuie spus, că în anul 2006, după descoperirea faptelor arhitectului sef, primarul Viorel Bubău a reuşit să recupereze de la el 69700 lei încasaţi ilegal şi l-a deferit pe acesta organelor în drept. Finalul va fi unul demn de filmele suprarealiste, pentru că nu arhitectul ajunge să fie condamnat, ci chiar primarul.
La dosarul cauzei există deasemenea dovada concediului medical, pentru perioada în care primarul Viorel Bubău s-a aflat în spital, perioadă care coincide cu momentul în care se emite autorizaţia incriminată.
Cert este că pentru cetăţeanul Chelaru Anton există emisă autorizaţia de construire cu numărul 1870 semnată de.. aţi ghicit! acelaşi viceprimar şi nu de către Viorel Bubău, un act fals întocmit de arhitectul sef.
Practic ce a facut instanta de judecată în dosar? A combinant mentiunile pentru doua acte diferite, două persoane diferite, fără a retine vinovatia autorilor reali, anume viceprimarul si arhitectul sef al comunei.
Pe numele arhitectului sef s-a depus plangere penala la momentul savarsirii faptelor, iar in acel dosar (5651/P/2006), acesta declara olograf că si-ar aduce el aminte că primarul ar fi eliberat autorizatia de construire nr.1870. Aceasta este si singura proba în baza căreia Viorel Bubău urma a fi condamnat.
În dosarul intocmit impotriva primarului Viorel Bubau, desi acesta isi contesta semnatura si dovedeste ca a fost in spital in perioada emiterii acelui act, nu se ia nici o masura pentru a se expertiza o semnatura cu bara, vizibil a nu fi semnatura acestuia.
Ce s-a intamplat în dosarul penal impotriva arhitectului-sef devenit afectat mintal peste noapte? Dosarul este tinut in nelucrare timp de 8 ani, timp in care Viorel Bubau este condamnat pentru unul dintre acele 159 de acte false emise cu autoratul arhitectului-sef al comunei. Rezultatul?
Arhitectul-sef este exonerat de orice raspundere penala printr-o ordonanta emisa in anul 2013, dar comunicată Consiliul Local Santana de Mures in anul 2015, in octombrie, când Viorel Bubau era inchis de 5 luni. Respectivul act nu este atacat de autoritatile administratiei publice locale, desi interesul era evident.
Care este fundamentul ordonantei? Un certificat medical emis pentru starea mintală a arhitectului sef afectat poate de lucrul la acele certificate false.
Acesta nu isi aminteste nimic in fata DNA din activitatea sa, ci, in mod miraculous, doar aspectele care pun cap la cap o acuzatie insailata si nedreapta impotriva lui Viorel Bubau.
Am precizat faptul că inaintea sesizarii faptelor sale catre Parchet (23.11.2006), primarul Viorel Bubau, reuseste recuperarea prejudiciului cauzat de arhitectul-sef bugetului Consiliului Local si constatat prin nota comisiei special intrunite pentru analiza cele 159 acte ilegal emise.
Cu privire la lucrarea Livezeni-Râciu, de deviere a liniei electrice, trebuie spus că acea lucrare este aprobată prin 3 hotarâri precedente de Consiliu Local, supusă controlului de legalitate de către prefect si executiei de către primar. Realizarea acestui traseu i se impută primarului care astfel ar fi produs un prejudiciu de 46 000 lei Consiliului Local Santana de Mures, desi aceasta lucrare, incriminată ca fiind realizata in baza unei autorizatii fictive, a fost in prealabil aprobata ca necesara de aceeasi autoritate deliberativa a administratiei publice locale.
Proba acuzatiei este asadar un mixaj, o constructie intre proiecte, autorizatie, persoane, din care nimeni nu mai intelege tocmai, ca o perdea de fum destinata unui singur scop: condamnarea nedreapta si abuziva a primarului Viorel Bubau.
În anii 2007 si 2008 se cere Consiliului Local constituirea de parte civilă pentru suma pretinsă ca prejudiciu pentru acea lucrare privind devierea liniei electrice Livezeni-Râciu. Consiliul Local transmite punct de vedere conform căruia acest aspect este imposibil, pentru că lucrarea este executată, face parte din domeniul public.
În anul 2008, datorită campaniei de denigrare si a dosarelor penale construite cu toptanul, primarul Viorel Bubău pierde alegerile la 12 voturi, iar componenta Consiliului Local Santana de Mures se schimba, partidul UDMR devenind majoritar in cadrul organului deliberativ.
Ca prin minune, se revine cu adresa catre Consiliul Local pentru constituirea de parte civilă, cel care dispune acest aspect si care judeca in cauză, fiind chiar ginerele viceprimarului Cazan Szobodi de la acea data din Sântana de Mureş. Trebuie spus ca procesul trebuia judecat de un complet specializat conform art.29 din Legea 78/2000 si nu de un judecator abia ieşit de pe băncile Institutului Magistraturii
Aşadar, după ce toate aranjamentele politice au fost puse în ramă, contrar legii si realităţii, Consiliul Local revine în anul 2009, cu adresa de constituire parte civilă cu suma de 46.000 lei , cu un singur element de motivare: prejudiciul a fost constatat de către DNA.
În baza acestei constituiri de parte civilă peste lege, DNA dispune prin proces verbal de îndreptare eroare materială, la 3 ani după trimiterea în judecată, şi adaugă la actul de inculpare acuzaţia întemeiată pe art.13 indice 2 din Legea 78/2000.
Viorel Bubău atacă în contencios hotărârea de constituire parte civilă a Consiliului Local, iar într-un final, Curtea de Apel Mureş anulează hotărârea 48/31.08.2009, prin care Consiliul Local considera ca s-a produs un prejudiciu de către fostul primar. Decizia este pronunţată la 11.01.2011, depusă la dosarul cauzei, iar instanţa penală ar fi trebuit să constate că nu există prejudiciu şi parte civilă pe dispoziţiile art.13 indice 2 din Legea 78/2000.
În ciuda acestui aspect evident, Consiliul Local Sântana de Mureş este menţinut ca parte civilă în proces, iar în apel după condamnarea pe aceste motive, se constată şi se dispune, chiar în lipsa unei părţi civile, confiscarea sumei de 42.571 lei din 46000 lei, pentru o lucrare existent în inventarul comunei, aprobată legal. În materie legală, confiscarea se realizează în numerar, atunci când bunul nu poate fi restituit proprietarului.Surpriză: aici bunul era în inventarul proprietarului cu tot ce presupunea investitia respectivă.
Să recapitulăm. Primarul Viorel Bubău este trimis în judecată şi condamnat pentru o autorizaţie falsă, care nu există, şi care nu este semnată de acesta, dar şi pentru un prejudiciu adus comunităţii, care deasemenea nu există, întrucât investiţia a fost aprobată şi realizată de Consiliul Local, deci nu din dispoziţia sa.
Revenim la chestiunea cu investiţia. La pagina 129 din decizia apelului, se spune, după descrierea şi motivarea pretinsului abuz, că primarul a emis autorizaţia 1870 pentru modificarea reţelei electrice Livezeni-Râciu si a angajat astfel cheltuieli nejustificate. Oricine îşi poate pune întrebarea : cum erau acestea nejustificate, dacă erau aprobate de Consiliu Local, care, oricine o ştie, e autoritate administrativă cu atribuţiuni separate faţă de primar. Interesant este că prejudiciul cuantificat reprezintă chiar contravaloarea reţelei electrice care..era realizată.
19000 de file, 29 de volume. Imens. Aşa arată dosarele în baza cărora a fost condamnat Viorel Bubău. Multe contradicţii, analogii fără logică şi fără bază legală.Multe povestiri şi poveşti, cu tot respectul pentru ceea ce înseamnă justiţie.
Fiind condamnat cu executare, după ce stătea de un 1 şi jumătate în închisoare, primarul Viorel Bubău, primeşte raspuns de la prefectura Mureş în legătură cu Hotararile Consiliului Local Sântana de Mureş, nr. 27 din 22.10.2004, 78 din 22.12.2004 şi 20 din 31.03.2006, care sunt considerate legale cu referire la investiţiile , care constituiseră baza acuzaţiilor DNA.
Cu privire la acea autorizaţie emisă în fals de arhitectul sef, ordonanta procurorului din 31.10.2013 este de neînceperea urmăririi penale, după 8 ani de nelucrare a dosarului , pentru ca apoi să fie comunicată tocmai în 2015, Consiliului Local Sântana de Mureş. Motivarea este halucinantă, având în vedere că arhitectul este functionar public, faptele sunt dovedite cu prisosinta, pentru una dintre acestea fiind condamnat nu acesta, ci primarul, care nu se semnase si nu dispusese acel act. Astfel:
“În perioada 2003-2006, faptuitorul a fost angajat al Primăriei Sântana de Mureş, având funcţia de architect, ocupându-se printre altele, de eliberarea autorizatiilor de construire si certificatelor de urbanism. În luna septembrie 2006, primarul Bubău Viorel a constatat faptul că suma scrisă în exemplarul chitanţei XXXXX pentru autorizaţia de construire XXXXX nu corespunde cu înregistrarea de la impozite şi taxe. La 11.09.2006, prin dispoziţia Primarului nr. 178 s-a constituit un colectiv de lucru care avea principală sarcină, verificarea legalităţii emiterii autorizaţiilor de construire, avizelor şi certificatelor de urbanism din perioada 2003-2006. Numitul Sandor Mihai (n.r. arhitectul-sef) a încasat în perioada 2003-2006 fără a avea în atribuţiile de serviciu acest lucru, de la un număpr de 159 de persoane, suma totală de 69547 lei. Arhitectul-sef, pentru a justifica sumelor luate celor 159 persoane a falsificat chitanţele în care erau stipulate sumele predate. S-a constatat de către colectivul de lucru că atât seriile chitanţelor, cât şi sumele stipulate nu corespund.”
Practic, respectivul a falsificat chitanţe, a încasat nelegal bani, iar pentru emiterea actelor a semnat viceprimarul şi nu primarul Viorel Bubău.Rezultatul? Este condamnat Viorel Bubău şi nu arhitectul –şef al comunei, care săvârşise fapte grave. În plus, se mai reţine în dosarul respectiv, că acel architect-sef, depusese la casieria Primăria, suma încasată în mod nelegal, recunoscându-si practic fapta.
“Făptuitorul recunoaşte că a eliberat mai multe autorizaţii false de construire şi a încasat contravaloarea acestora…” ..Chiar dacă există această recunoaştere evidentă, procurorul de caz nici măcar nu s-a sinchisit să ceară desfiinţarea actelor false, deşi trebuia şi putea să o facă, în virtutea rolului său activ.
Din ce cauză nu a reacţionat procurorul şi nu şi-a manifestat rolul activ?
Opinia fostului primar este că la acea data i se pregătea ceea ce acesta numeşte execuţie.Pentru că altfel nu se poate numi o condamnare în lipsă de probe sau în care probele indică vinovăţia altei persoane.
Cum explică arhitectul-sef emiterea actelor false si incasarea banilor? Cu justificarea faptului că acesta avea nevoie de medicamente pentru tratarea afectiunilor mintale de care suferea încă din 2002.
Magistral. Să recapitulăm iar: avem un arhitect care spune că suferă cu psihicul din 2002, dar pe care îl duce capul să falsifice acte şi să încaseze o sumă importantă, pentru că, deh, el avea nevoie de medicamente. Foarte scumpe medicamentele, ce să zicem..
Încă ceva. Din 2007 pînă în 2015, arhitectul sef este singurul martor al acuzării pe fapta care i s-a imputat primarului Viorel Bubău. Deci, afectat mintal, dar bun de martor.
Mai mult, în perioada in care acesta comite prejudiciul in dauna Primăriei Santana de Mureş se sustine ca ar fi avut mai multe atacuri, tulburari de memorie, chiar la locul de muncă (se depun acte in dosar de la o clinica de psihiatrie).
Scaparea arhitectului de orice consecinta este realizată datorita unui artificiu bazat pe o presupusa boala mintala: prejudiciul a fost creat involuntar. Mai mult acesta a fost sincer, a colaborat (cum era sa nu colaboreze?) cu organul de urmărire penală, recunoscand si regretand comiterea faptelor, preocupandu-se pentru recuperarea prejudiciului, iar faptele sale au adus o atingere minimă valorilor recunoscute de lege, etc, etc.
Adică un om cu “tulburari psihice”, care comite nu unul sau câteva, ci 159 de acte false, si mai si aduce banii inapoi, avand asadar reprezentarea clara a faptelor sale. Sigur, este folosit ca martor de catre DNA, un martor pesemne cat se poate de interesat in aflarea adevarului…
Practic, avem o persoana care este dovedită ca savarsind fapte grave, cu calitate de functionar public, care scapa inexplicabil de consecintele legii penale, doar punandu-si cenusa in cap, iar primarul Bubău , care nu semneaza niciun act fals, ba mai mult descopera infractorul, este trimis in judecata si condamnat cu executare. Curat dreptate.
Viorel Bubău nu a depus armele, chiar şi in faţa acestei situaţii desprinse din scrierile lui Kafka. A contestat ordonanta de neurmărire penala pentru arhitectul sef, iar ulterior, neprimind raspuns favorabil, a depus plangere penala, in nume propriu, împotriva arhitectului-sef si a viceprimarului, plus impotriva primarului in functie din anul 2015, care a ascuns faptul că solutia de NUP se comunicase la primarie, dar acesta nu o atacase, desi era obligat.
Acelasi prim-procuror de la Parchetul Mureş, respinge plangerea, iar solutia este atacata de Viorel Bubau in instanta. Prin încheierea definitivă din 07.07.2016, instanta de judecata după ce analizează actele, dispune desfiintarea solutia procurorului si trimiterea cauzei la acesta pentru inceperea urmăririi penale impotriva primarului in functie, arhitectului-sef, viceprimarului si juristei din primărie.
Din 2016 până în prezent, nu s-a făcut nimic în dosar. Între timp, arhitectul-sef Sandor a decedat.Nici o solutie in cauză, iar explicatia e una extrem de simpla. In cazul unei solutii cu referire la imposibilitatea continuării urmăririi penale, Viorel Bubău ar putea avea deschisă calea revizuirii, şi a repararii unei nedreptati evidente. Lucrurile treneaza dintr-o explicabila inertie, dintr-o evidenta intentie de a nu se face dreptate si de a pastra lucrurile nedrepte intamplate.
Cauza Viorel Bubau contra Romania se afla in acest moment la CEDO, in faza admisibilitatii in principiu, pe o plangere depusă in anul 2015. Sperantele se pastrează, dar aici vorbim nu de trenarea unui process si de timp pierdut, ci de un om care a stat in inchisoare, care a executat pedeapsa pe nedrept, asa după cum arata probele cauzei.
Ce a facut Viorel Bubau cat a fost inchis? A mers inainte.A facut cereri peste cereri, s-a luptat de acolo de unde era, pentru dreptatea sa evidenta. A primit raspunsuri interesante, dar poate cel mai interesant l-a primit de la Primaria Santana de Mures, care dupa 4-5 cereri de informaţii, ii comunica despre faptul că la numarul 1870 din 06.05.2015, este inregistrata cererea numitei Pavel Maria pentru eliberarea unui certificat. Mai se comunica deasemenea ca in registrul Primăriei din anul 2015, nu exista inregistrat sub nr.1870 vreun inscris pe numele Chelaru Anton, adica autorizatia de construire cu pricina. Deasemenea, sub numarul 1870 nu exista nici vreun act care prevede devierea de traseu Livezeni-Râciu.
Practic, in baza unor chestiuni din start false si lipsite de certitudine, Viorel Bubău este condamnat în apel la pedeapsa de 3 ani inchisoare si interzicerea unor drepturi.
Acesta a trecut prin purgatoriul penitentei si merge mai departe.Nu isi doreste reabilitarea pentru ca implicit ar insemna ca recunoaste faptele ce i-au fost imputate si care, asa cum am putut constata, i-au fost puse in carca fara justificare, realitate si..fara bun simt, sa nu mai spunem juridic.
Am putea pune punct povestii noastre teribile, dar ar insemna să uitam debutul prigoanei pentru Viorel Bubau.
Adica acele sesizari ale unor oameni de bine catre Presedintie, care ulterior a trimis DNA, pretinsele reclamatii despre anume fraude cu fonduri europene.
Pentru că a mai fost o faptă care i s-a pus în cârcă lui Viorel Bubău şi care vizează savârşirea infracţiunii prevăzute şi pedepsite de art.18 indice 1 alin 2 din Legea 78/2000. Sesizarea s-a facut cum spuneam si a fost dusa la indeplinire printr-un proces-verbal al DNA, pentru un prejudiciu de 42 571 lei.
Pe acest prejudiciu, Viorel Bubău s-a judecat în contencios şi a câştigat, impunerea fiind nejustificat.
Al doilea aspect privitor la fondurile europene a fost legat de terenul unde se juca fotbal în comună, teren care, prin 3 hotarari de Consiliu Local succesive a fost trecut din domeniul public al comunei în domeniul privat al acesteia pentru vânzare în scopul realizării de investiţii. Ideea era sa se vânda acest teren pentru ca apoi jumătate din banii obtinuti sa fie investiti in lucrarile pentru canalizarea comunei, iar cu cealaltă jumătate să se cumpere 5-6 ha de teren in extravilan, unde să se facă un stadion.
Cum arată acuzaţia care I s-a adus lui Viorel Bubău şi pe acest aspect?
În exercitarea defectuoasă a atributiunilor de serviciu, primarul Bubău a vândut terenul de fotbal din Curteni, a indus in eroare agentia Sapard, prin faptul că nu s-ar mai fi respectat coordonatele investitiei aprobate pentru domeniul public, pe o lucrare de canalizare.
Putea primarul Bubău singur, să vândă terenul? Evident că nu, pentru că vânzarea unui teren din domeniul privat al unei localitati se aproba prin hotarare de Consiliul Local al acelei localitati. Sigur, terenul s-a vândut, iar licitatia a fost realizata de Consiliul Local Santana de Mures. Sigur, primarul semneaza actul in numele si pe seama unitatii teritoriale administrative, după ce procedurile sunt finalizate. Numai că parte din teren este dezmembrata si ramane afectata drumului de trecere si investitiei in canalizarea executata cu fondurile Sapard. Practic, prejudiciul nu are nici o justificare.
Fapt important este că la 5 ani de la momentul punerii în funcţiune a lucrării, se incheie cu proces verbal, pentru a se vedea ca investitia functionează si nu a fost deturnata de la destinatie.
În data de 07.09.2010 se incheie un astfel de proces verbal, de eligibilitate a lucrarii, care certifica faptul ca lucrarea este in regula, practice o receptie finala. In 2014, Viorel Bubau este condamnat, printre altele si pentru aceasta pretinsa fapta.
Pe de alta parte, chiar in constituirea de parte civilă depusa de Agentia Sapard, pretinsul prejudiciu se imputa Consiliului Local, numai că la final Viorel Bubau este cel condamnat.
Un singur dosar, 3 pretinse fapte, 3 ani de închisoare cu executare.Procuror de caz: Marin Sandu, procuror sef DNA Mures. Judecatorul care l-a condamnat pe Viorel Bubau, in fond: Cosgarea Bogdan Ionut. In apel: judecatorii Barbu Stelian si Cretu Ramona.
Nimeni nu cere să faceţi judecăţi de valoare imediate. Doar faceti un exercitiu de imaginatie si fiti in locul lui Viorel Bubau pentru doar cateva luni de inchisoare, incercati sa va cautati dreptate sis a nu fiti auziti. Dificil, nu?
Viorel Bubau a fost si a ramas puternic. A revenit la caii sai, la indeletncirile sale obisnuite, a demarat in forta multe proiecte de efect. Poate e mai puternic decat inainte.Si nu cedeaza.Vrea sa se afle adevarul, cu orice pret, indiferent ce ar insemna asta ca timp si eforturi.
Si noi si el, credem că dreptatea trebuie sa triumfe intr-un final, indiferent care ar fi acel final. Numai că, ceea ce nu se mai intoarce niciodata, este reprezentat de timp si de oportunitatile vremii, care au fost frante pentru anume interese.
Vom tine aproape si vom urmari cazul Viorel Bubau. Avem credinta ca dreptatea va triumfa, indiferent ce ar insemna asta.
Până atunci, un sfat: incercati sa nu fiti incomozi, si mai ales in functii publice, pentru ca viata rezerva surprize teribile. Chiar si oamenilor puternici.
Leave a Reply