“A fi cel mai bun este cea mai importantă recompensă!”

Campionatul Naţional de Tir sportiv desfăşurat la Poligonul “Iosif Sârbu” din Bucureşti a consemnat rezultate apreciabile pentru sportivii secţiei de tir a CS Dinamo. Printre remarcaţi a fost Ioana Cristea, care a câştigat două titluri şi a doborât un record naţional la proba de puşcă seniori. Rezultatele obţinute de dinamovişti se datorează, potrivit antrenorului secţiei, Olimpiu Marin, pe foamea de performanţă şi pe seriozitatea sportivilor săi.

Imediat după încheierea Campionatului Naţional de Tir sportiv, am stat de vorbă cu antrenorul secţiei de profil de la CS Dinamo, Olimpiu Marin, care ne-a vorbit despre rezultatele obţinute de elevii săi de-a lungul timpului, despre problemele cu care se confruntă la club, despre modalitatea de selecţie a tinerilor sau despre calităţile necesare practicării tirului sportiv.

“Am reuşit să obţinem două titluri şi un record naţional prin Ioana Cristea (18 ani), care a câştigat proba de 40 de focuri aer comprimat, puşcă seniori, a fost un rezultat de excepţie pentru ea şi pentru secţia de tir a CS Dinamo. Demn de menţionat este că ea a reuşit aceste performanţe la seniori, deşi este încă junioare. Dacă va fi serioasă, eu cred că va reuşi să se califice pentru Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro. Are potenţial şi calităţi, sper să reuşească şi de acum înainte. Mai am încă o sportivă la fel de bună, Laura Ilie, care deţine recordul naţional la senioare în proba finală. Şi ea, ca şi Ioana Cristea, este junioare.

Cheia succesului – munca şi dorinţa individual de afirmare

Cele mai bune rezultate în cadrul secţiei de tir a CS Dinamo le are Alin Moldovan, care este şi calificat la Jocurile Olimpice de la Londra. Alin este urmat de Ioana Cristea, dar îi aşteptăm şi pe ceilalţi să se ridice, să confirme. Alin Moldoveanu este cel mai bun sportiv din ultimul deceniu al secţiei de tir a CS Dinamo. El provine, însă, de la Focşani, unde a fost antrenat de Adrian Alaci, iar la Dinamo a cunoscut consacrarea. Eu sper ca anul acesta, la Olimpiadă, să reuşească să obţină o medalie, deşi are o concurenţă fantastică. Contează foarte mult ziua în care se desfăşoară concursul. Ca şi nivel de pregătire, trăgătorii sunt sensibil egali, dar contează starea generală dinaintea concursului. 

În prezent, e foarte greu să avem toţi sportivii angajaţi ai clubului, sunt angajate doar vârfurile, iar ceilalţi îşi desfăşoară pregătirea în timpul lor liber. Acesta este un dezavantaj pentru binele sportului românesc. Tirul este un sport care depinde foarte mult de componenta tehnică, armamentul şi muniţia. Pentru vârfuri (n.r. – sportivii cu cele mai bune rezultate) reuşim să le punem la dispoziţie mijloacele tehnice, le asigurăm toate condiţiile, dar pentru eşalonul doi şi trei este mai dificil. Munca şi dorinţa de afirmare individuală, acestea sunt motivele pentru care sportivii noştri au obţinut rezultate bune la tir.

Tirul este ramura de sport care a adus prima medalie olimpică pentru România prin Iosif Sârbu. Acest sport a adus la fiecare ediţie a Jocurilor Olimpice câte o medalie. Cu toate acestea, nu este atât de mediatizat, deoarece este un sport discret, iar publicul nu este familiarizat, nu este atras. Este nevoie să-l înţelegi. Spre deosebire de fotbal, care este o industrie, tirul nu oferă suficient de multe faze spectaculoase, deci este puţin atractiv pentru public şi nu poate atrage sponsori. Latura comercială este puternic individualizată în acest sens. Însă, cred că sportivii trebuie să fie mai preocupaţi de cariera lor, de obţinerea rezutatelor şi abia apoi putem vorbi de mediatizare, care ar trebui să se axeze exclusiv pe latura performanţială.

Selecţie dură, progresivă şi continuă!

Un tânăr de 14 ani care vrea să facă tir, trebuie să aibă capacitate foarte bună de coordonare, o stare de sănătate optimă a analizatorului vizual, echilibru şi să ştie să-şi controleze emoţiile. Stăpânirea de sine este esenţială, consumul psihologic este uriaş, deoarece sportivii trebuie să stea ore în şir concentraţi la concurs. Asta duce la un consum psihic foarte mare, care e mai mare odată cu înaintarea în carieră.

Copiii cărora le place să tragă cu puşca sau cu pistolul se vor îndrepta către tir sportiv. Oricum, exigenţele de selecţie sunt foarte mari, este o selecţie dură, progresivă şi continuă. Doar cei cu aptitudini şi calităţi reale şi care îşi doresc să facă performanţă sunt opriţi în lotul de tir al CS Dinamo. Din nefericire, din ce în ce mai puţin copii se îndreaptă către sport, sunt tentaţi să trăiască virtual. Spre exemplu, din 100 de copii care sunt în probe în decursul unui an, oprim doar doi la final. E destul de dificil să-i pregăteşti pe toţi, fie juniori, fie seniori, trebuie să mă ocup de fiecare în parte, ţinând cont că sunt singurul antrenor al secţiei.

A fi cel mai bun este cea mai importantă recompensă. Partea financiară este efemeră, dar peste ani ceea ce rămân sunt rezultatele. Când deschidem cutia cu amintiri, partea sufletească este împăcată. A deveni cel mai bun este cea mai mare provocare. Dictonul nostru era următorul: «Pentru noi locul II nu există!». Dar mai intervin situaţii în care trebuie să acceptăm şi locul II, cum a fost cazul lui Alin Moldovean, care a pierdut titlul de campion naţional, terminând pe locul secund. Asta e frumuseţea sportului, atunci când nimic nu este previzibil. Totul devine tern când concursurile sunt previzibile. Surprizele de genul celei de la Campionatul Naţional de Tir reliefează spectaculozitatea sportului.

Rivalul nostru de tradiţie este Steaua. Au apărut în ultimul timp Aradul şi Oradea, care au câte un singur sportiv şi îşi canalizează eforturile financiare doar către acel sportiv. Astfel, ca şi productivitate a muncii, raportul medalii-sportivi-antrenori ne este favorabil nouă.” 

Componenţa secţiei de tir a CS Dinamo este următoarea: Alin Moldoveanu, Andrei Petrea, Andreia Popescu, Daniela Cohanciuc, Ioana Cristea, Gabriel Deaconu, George Frăsineanu, Dan Ghetu, Matei Ghiţă, Carmen Huianu, Octavian Iacob, Laura Ilie, Florin Păun, Cristina Sima. Antrenor: Olimpiu Marin.