Consilier şi nu prea – Spicuiri din „Raportul de activitate”

În a doua jumătate a anului 2013, doamna secretar de stat Carmen Tocală m-a numit consilier pe probleme de Artel Marţiale în cadrul Ministerului Sportului. Nebunie mare, ce să mai vorbim?! În secunda doi au început să sune telefoanele de „felicitare” şi urările. Toate numai de bine, evident, doar trăim în ţara demagogiei şi a ipocriziei. Începutul era destul de promiţător. Carmen Tocală m-a asigurat de totul sprijinul său, ca de altfel şi o mare parte din lumea artelor marţiale. După emisiuni radio şi apariţii nenumărate în revista “Sport Revolution”, în care se vorbea despre un Karate unit, sisteme bine definite şi stoparea clonărilor infinite (mai ales în rândul Karate-ului, dar şi al altor sisteme), o normalitate în privinţa bugetării şi premierilor, dar şi a importanţei acestui segment, întâlniri nenumărate atât în privat, cât şi în cadru oficial, întâlniri unde eram asigurat de sprijin şi loialitate, rezultatul a fost următorul:

Ipocrizie, demagogie, laşitate, minciună, interese obscure, batjocură pentru munca şi rezultatele sportivilor, lipsă de profesionalism şi lista poate continua. Toate aceste „calităţi” fac parte atât din arsenalul „marilor maeştri marţiali”, dar şi a unor funcţionari MTS, ce uită pentru cine lucrează şi că trebuie să reprezinte interesele TUTUROR sportivilor, indiferent dacă sunt sau nu olimpici.

Am propus o comisie care să aibă puterea de a face schimbări. Un tabel pe grupe valorice, în funcţie de recunoaşterile internaţionale, dezvoltarea din ultimii ani, rezultatele obţinute, numărul real de ţări participante şi sportivi; blocada unor recunoaşteri aberante de alte sisteme de Karate sau stiluri deja existente, recunoaşteri ce au făcut până în acest moment foarte mult rău şi au creat un cadru propice creării de noi şi noi federaţii în anii trecuţi. Şi asta cu tot concursul unor angajaţi MTS, angajaţi ce nu sunt traşi la răspundere de nimeni. Iar în acest moment încă se mai ia în calcul posibilitatea de a da Certificate de Identitate Sportivă şi altor federaţii ce nu reprezintă decât noi clone în opinia mea.

Pe lângă toate acestea, aş face controale serioase şi amănunţite (un audit SERIOS!) la anumite federaţii de profil, iar prima ar fi federaţia Română de Arte Marţiale de Contact şi activitatea lui Dorel Bulearcă, cum au fost cheltuiţi banii, cum au fost alcătuite loturile, abordarea Kick Boxului, cheltuielile de la Campionatul European din România 2012 etc. Să nu mai vorbim de comportamentul social şi faptul că un astfel de personaj nu are ce căuta în sport. Dar asta e doar o părere personală a normalităţii neregulilor din sportul românesc.

De asemenea, MTS-ul nu dă importanţa cuvenită sporturilor marţiale şi nu înţelege foarte bine politica mondială, ce înseamnă un Campionat Mondial de Wushu sau Sambo de exemplu, ce implicaţii politice şi conexiuni se pot face (Wushu = sport naţional în CHINA, iar Sambo = sport naţional în RUSIA). Nu poţi nega sau trece uşor cu vederea dezvoltarea şi aploarea FR Kempo, calificarea cu sportivi la jocurile Sport Accord sau parteneriatul cu FILA, vizibilitatea mediatică şi nu în ultimul rând situaţia MMA-ului etc.

Apoi anormalitatea, lipsa de respect şi modul în care acest palier important al sportului romanesc este tratat. Nu poţi întârzia atât de mult premierile sportivilor, invocând tot felul de motive neplauzibile, privind oamenii în ochi şi dându-le iluzii şi false promisiuni. Cum poți să stai până în ultimul moment cu semnarea unor bugete pentru organizarea competiţiilor europene sau mondiale în România? Pe deasupra, rareori oameni importanți din MTS sunt prezenți la evenimentele sportive importante organizate în țara noastră. Și lista poate continua pentru că este foarte lungă…

Sincer nu înţeleg rolul meu în acest minister, lupt pentru drepturile sportivilor, dar rareori sunt ascultat. Am criticat mai des ministerul din poziția de consilier decât am făcut-o când nu lucram în această instituție. Din foarte multe puncte de vedere nu o înţeleg pe doamna Carmen Tocală. Nici doamna ministru Gabriela Szabo nu a fost curioasă a mă întreba despre acest aspect sau despre activitatea mea. Adevărat că şi în rândul federaţiilor şi departamentelor de profil este o lipsă de profesionalism la toate palierele: management, marketing, viziune şi dezvoltare, imagine şi relaţie cu mass-media, antrenorat, abordare socială, bun simţ, educaţie şi cultură.

Din respect şi dragoste pentru ideea de „arte maţiale” nu am dat şi alte nume, dar toate se vor regăsi în raportul meu de activitate ce va fi depus la cabinetul doamnei Tocală.

Păcat de această abordare duală, extrem de carenţată, dar dezbinarea, dezinteresul, lipsa de strategie şi viziune politică, atât la nivel internaţional, cât şi naţional. Interesele personale au facut, fac şi, probabil, vor face mult rău în relaţia minister – federaţii. Asta, evident, în spatele vorbelor frumoase, a sloganelor pompoase şi mieroase, a falsităţii şi ipocriziei proverbiale…

Dacă aş fi un vânător de funcţii şi un „politician” abil, nu aş scrie aceste rânduri, dar eu trăiesc după alte norme şi mă raportez unui alt set de valori. În rest, să auzim numai de bine şi cu ajutorul lui Dumnezeu să fim cu toţii martorii unei schimbări benefice sportului şi societăţii româneşti.

FOTO: Facebook