Tratarea blocajelor emoţionale ale sportivilor 

Blocajele emoţionale se pot vedea destul de des în anumite atitudini, execuţii deficitare sau întârziate ale sportivilor. Atitudinea este manifestarea comportamentală pe care ceilalţi oameni o pot observa de la distanţă. O atitudine crispată, tensionată, ezitantă, are la bază un blocaj emoţional. Execuţia deficitară datorată impulsivităţii, tensiunii necontrolate sau fricii de eşec îşi are rădăcinile într-un blocaj emoţional. Ezitarea arată întodeauna lupta dintre voinţa de a face şi teama de a nu greşi care este de asemenea o componentă a unui blocaj emoţional.
Şocul, sperietura, frica, ru­şinea, durerea pe care le tră­ieş­te sportivul în timpul unei accidentări sau al unui eşec se condensează sub forma unui blocaj emoţional care cu timpul se localizează la nivel in­conştient (prin îngroparea acestor amintiri traumatice sistemul ne protejează de durerea cauzată de acestea). Blo­cajele emoţionale sunt amin­tiri emoţionale ce se acti­vează la orice stimul care este aseamănător evenimentului traumatic. De exemplu: este de ajuns să auzim câteva secunde o melodie pe care nu am mai auzit-o de mulţi ani (dar care a avut o mare în­căr­că­tură emoţională), pentru ca aceea emoţie să ne invade­ze starea prezentă.
Frica sub toate aspectele ei, de eşec, de a nu fi certat, de a nu fi penibil sau jignit, este emoţia care stă la baza ori­că­rui blocaj emoţional. Frica se manifestă în trei variante: te pune pe fugă, te blochează sau te aruncă în luptă (dar fără luciditate). La nivel in­con­ştient sunt programele care controlează bătăile ini­mii, respiraţia, glandelor endocrine, tonusul muscular, iar frica este cel mai puternic perturbator al acestora. Frica ne crispează mintea, muş­chii, articulaţiile ducând la im­posibilitatea de a executa optim un exerciţiu fizic.
Printre cele mai eficiente me­tode pe care le folosesc psi­hologii în domeniul spor­tiv pentru înlăturarea bloca­je­lor motrice sau stărilor de anxietate, cauzate de frică, sunt: educarea respiraţiei, trăi­rea prezentului (aici şi acum), disciplinarea controlului ideativ, desensibilizarea sistemică, dar poate cel mai important aspect de a comba­te frica este regăsirea plăcerii de a progresa.

Educarea respiraţiei

Stresul cauzat de frică con­tractă muşchiul diafragmei, astfel respiraţia se acce­le­rea­ză doar în partea superioară a plămânilor ceea ce poate pro­duce hiperventilaţia cre­ierului, vertij, anxietate, pa­ni­că, hiperagitaţie sau blocaj mo­tric. Respiraţia abdo­mi­na­lă relaxează diafragma şi în­trerupe şirul gândurilor ne­gative, obţinând un efect de reechilibrare rapidă. De ase­menea, îmbunătăteşte eli­mi­narea toxinelor, funcţio­na­rea aparatului cardiovascular, înlătură emoţiile negati­ve, amplifică aportul de energie şi vitalitate. Respiraţia ab­dominală se poate antrena în timpul şedinţelor de psiho­logie urmărind desensibilizarea blocajelor emoţionale, for­mând un reflex ca răspuns la situaţiile stresante. Tot­oda­tă respiraţia corectă se poa­te educa foarte eficient prin dispozitivul POWERbreathe, care întăreşte musculatura respiratorie şi mă­reş­te capacitatea de efort.
Pentru partea a doua acestui articol de psihologie, vă in­vităm să citiţi în următorul număr al revistei Sport Revolution despre cum să trăim cu adevărat în pre­zent, discipli­narea controlului ideativ, desensibilizarea sis­temică sau expunerea gra­da­tă şi, de asemenea, despre dis­ciplina unei gândiri pozitive, care nu este o alegere, ci o necesitate pentru a avea succes. 