Sunt justificate problemele de gen în domeniul sportului?

Discriminarea sport-pentru-băieţi versus sport-pentru-fete există de foarte mult timp. Sunt cunoscute stereotipuri de gen în ceea ce privește anumite discipline sportive care nu ar fi „recomandate“ pentru fete, precum: fotbal, box, haltere. Aceleași stereotipuri se aplică şi pentru băieţii care doresc să practice activităţi sau discipline considerate a fi „feminine“, cum ar fi dans, balet, uneori chiar volei.

O listă, departe de a fi exhaustivă, a problemelor de gen în domeniul sportului ar putea cuprinde următoarele:

• Femeile practicante de sport sunt adesea prezentate nu ca făcând un sport anume, ci ca participând la o ramură specială de sport: sporturi pentru femei.
• Publicaţiile au tendinţa de a glorifica rezultatele sexului masculin, în timp ce rezultatele sportive obţinute de femei fie prezintă mai puţin interes, fie sunt ignorate.
• Un stereotip des întâlnit se referă la justificarea eșecurilor sportive ale femeilor prin vulnerabilităţiile emoţionale ale acestora.
• Deseori, femeilor pare să le fie refuzat statutul de purtători ai calităţilor naţionale pe care mass-media și aparatul de stat îl acordă, convenţional, bărbatului. Ideea de naţiune puternică presupune bărbatul și nu femeia ca simbol public al acestor idealuri.
• Femeile tind să fie prezentate ca eroine în sporturile individuale, dar nu la nivelul sporturilor de echipă, unde sursa de mândrie este colectivizată.
• Sexualizarea femeilor din sport indică o atenţie mai mare acordată imaginii corpului, hai­nelor, activităţilor de petrecere a timpului liber și partenerilor sexuali. Uneori, femeile practicante de sport sunt prezentate atât ca obiecte sexuale, cât şi ca subiecte de sex.
• Totuşi, este mai ușor pentru fete decât pentru băieţi să aleagă activităţile specifice sexului opus, pentru că băieţii trebuie să treacă peste frica de a fi stigmatizaţi ca homosexuali în cazul unei astfel de alegeri.
• Sportul masculin este în mod normal asociat cu noţiunile de construire a naţiunii și recrearea identităţii naţionale.
• Sportul la nivel superior este o lume a liderilor şi antrenorilor de sex masculin: există întotdeauna un bărbat puternic în spatele fiecărei femei!
• Sportul este război! În consecinţă, multe imagini din ziare prezintă femeile din sport ca pe nişte amazoane în război.
• O nouă tendinţă a devenit evidentă: corpurile atletice feminine ce simbolizează o femeie non-slabă și non-fragilă, cu puterea de a juca.

Cum stau lucrurile în România?

Principiul egalităţii între sexe este reglementat, în mod explicit, în conformitate cu articolul 4 din Constituţia Română și într-o serie de alte reglementări naţionale.
În anul 2000, a fost adoptat Planul Naţional de Acţiune pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbaţi, iar in 2002, Legea privind egalitatea de șanse pentru femei și bărbaţi (Legea 202/2002).
Comisia Interministerială consultativă privind egalitatea de tratament pentru bărbaţi și femei (CODURI) a fost creată pentru a asigura un schimb permanent de informaţii cu privire la experienţa și măsurile în domeniul egalităţii de gen și elaborarea recomandărilor pentru autorităţile publice centrale administrative. Comisia monitorizează aplicarea prevederilor Planului naţional de acţiune pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbaţi în politicile sectoriale, precum și progresele realizate.
Până în 2010, în curricula de educaţie fizică în România sunt specificate orientări și recomandări în ceea ce privește practicarea diferitelor sporturi pentru fete și pentru băieţi; noua curriculă din 2010 elimină aceste recomandări, în conformitate cu cerinţele europene ale educaţiei și sportului. Este clar că lecţia de educaţie fizică, mai mult decât altele, permite socializarea dintre băieţi și fete, cu scopul de a reduce problemele sociale și de gen.
Eforturi suplimentare sunt încă necesare pentru îmbunătăţirea situaţiei în domeniul discriminării de gen. Măsurile prevăzute de strategiile na­ţionale cuprind:

• creșterea gradului de conștientizare cu privire la aspectele de gen;
• sporirea transparenţei (a face rapoarte și statistici disponibile în mare măsură);
• creșterea sprijinului financiar specific la nivelul autorităţilor locale și a administraţiei publice locale;
• creşterea gradului de vizibilitate şi activism al agenţiilor naţionale și al altor organe de specialitate;
• emiterea unei oferte educaţionale extinse în cadrul sistemului educaţional non-formal.

Ce putem face la nivelul sportului românesc?

Cluburile sportive și asociaţiile persistă în ­ideea că fetele și băieţii au preferinţe şi abilităţi diferite, determinate în mod „natural“. Părinţii, profesorii și organizaţiile sportive trebuie să devină mai conştienţi de problema egalităţii de gen. Următoarele propuneri au la bază cuvintele ­cheie educaţie formală și non-formală:
Propunerea 1 – Părinţii, profesorii, medicii, școlile și cluburile trebuie să devină mai conștienţi de problema inegalităţii de gen și beneficiile sportului pentru toţi. Acest lucru înseamnă combaterea punctului de vedere conform căruia sportul este „treabă de băieţi“, şi separarea sportului în „masculin“ și „feminin“. Campaniile de sensibilizare în cluburi, școli și comunităţi ar trebui să sublinieze beneficiile sociale și de sănătate ale sportului.
Propunerea 2 – Campaniile de conștientizare adresate publicului larg ar trebui să introducă ideea neutralităţii de gen în sport. Mesajul poate fi adaptat în mod diferit pentru fete şi băieţi. Anunţurile de televiziune, broșuri și postere trebuie să prezinte un număr egal de băieţi și fete, femei și bărbaţi, practicând toate tipurile de sporturi. Campaniile pot fi evaluate periodic prin studii de impact.
Propunerea 3 – Cercetarea privind copilăria şi adolescenţa ar trebui să includă problemele de gen. Cele mai multe date în prezent se concentrează pe grupe de vârstă, activitate sau clasă socială. Mai mult ar putea fi învăţat din: cercetări longitudinale, în care aceiași copii sunt urmăriţi în timp; cercetare pluridisciplinară în domeniul știinţelor sociale; și cercetarea trans­-
­versală privind diferenţele de gen în sport și cul­tură, în paralel cu diferenţele de gen la școală, relaţiile de familie și sănătatea.
Propunerea 4 – Modificarea practicilor cluburilor sportive prin:

• verificarea progresului lor spre egalitatea de gen, înainte de acordarea de fonduri publice;
• egalitatea de gen obligatorie în regulamentele tuturor cluburilor sportive, pentru copii de toate vârstele;
• instruirea instructorilor sportivi despre stereotipurile de gen și diferenţierile fată-băiat, în timpul formării lor iniţiale;
• oferirea unei îndrumări a activităţii, la nivelul copiilor, cu accent pe rolul social și beneficiile pentru sănătate ale sportului şi mai puţin pe competiţie.

Propunerea 5 – Promovarea utilizării mixte a facilităţilor sportive municipale şi locale. Apropierea generează comunicare şi colaborare.

Şi rezultatele nu se vor lăsa aşteptate:

• sportul și activitatea fizică au un impact pozitiv asupra comunicării între sexe. Implicaţi în activităţi sportive și fizice comune, băieţii și fetele tind să interacţioneze mai ușor și mai bine și să-şi îmbunătăţească comunicarea;
• participarea consecventă și continuă a femeilor și a fetelor în sport are un impact major asupra realizării egalităţii de gen în general;
• s-a demonstrat o relaţie directă între participarea în sport și integrarea socială / incluziunea socială a femeilor și a fetelor.
• s-a observat că băieţi și bărbaţi au adoptat o atitudine pozitivă și de susţinere faţă de omologii lor de sex feminin care participă la activităţi sportive și fizice;
• sportul și activitatea fizică au un impact pozitiv asupra sănătăţii. Studiile au demonstrat că implicarea în activitatea fizică regulată îmbunătăţește sănătatea fizică și mentală și bunăstarea, inclusiv în rândul femeilor și fetelor. Activitatea fizică regulată poate reduce sau încetini osteopenia şi osteoporoza, reduce riscul de a dezvolta tulburări osoase și fracturi la vârste înain­tate. Dovezi puternice sprijină ideea că exerciţiile fizice regulate reduc riscului de cancer pulmonar şi cancer de sân;
• studii în rândul femeilor tinere din ţările cu venituri ridicate arată că sportivii de sex feminin sunt mai puţin probabil să consume droguri (cum ar fi cocaina, marijuana, etc.) decât non-sportivii;
• aceleași studii relevă că sportivii de sex feminin sunt mai puţin susceptibili să prezinte un comportament sexual riscant. De exemplu, s-au dovedit a avea mai puţini parteneri sexuali și mai multe şanse de a utiliza metode contraceptive;
• s-a demonstrat că au o mai mare stimă de sine, precum și o percepţie de sine îmbunătăţită la fetele și femeile care participă la activităţi sportive, atât în ţări dezvoltate, cât și în curs de dezvoltare;
• programele sportive oferă femeilor și fetelor posibilităţi de a dezvolta aptitudini de conducere. Expunerea la competiţii de nivel internaţional aduce un impuls pentru recunoașterea publică a competenţelor pe care femeile și fetele le pot dezvolta prin sport.

Plecând de la aceste considerente, Institutul Naţional de Cercetare pentru Sport a aplicat şi câştigat un nou grant european, pentru implementarea proiectului „Sportul ca instrument de combatere a inegalităţii de gen“.

Proiectul este finanţat de Uniunea Europeană prin Programul ERASMUS +, pe o durată de doi ani, începând cu 2016 şi are aprobat un buget de 177.500 de euro.
Institutul Naţional de Cercetare pentru Sport are calitatea de Coordonator de proiect şi lucrează în parteneriat cu alte 4 organizaţii din Franţa, Marea Britanie şi Italia.
Egalitatea între bărbaţi și femei este un principiu fundamental al Uniunii Europene. Strategia Europa 2020 percepe egalitatea de gen ca o pârghie de creștere economică, de ocupare a forţei de muncă, de coeziune socială și dezvoltare durabilă.
Proiectul „Sportul ca instrument de combatere a inegalităţii de gen“ are drept scop sensibilizarea și instruirea tinerilor antrenori asupra problematicii egalităţii de gen şi a le oferi mijloacele de combatere a acestor stereotipuri în sport. Proiectul contribuie la reducerea inegalităţilor dintre bărbaţi și femei, băieţi și fete și pentru a le oferi tuturor aceleași șanse în viaţa sportiva şi profesională.
Vă invităm alături de noi la evenimentul de lansare a acestui proiect, în 11-12 aprilie a.c., începând cu orele 10:00, la sediul INCS din incinta Complexului Sportiv Naţional LIA MANOLIU.
Surse bibliografice

• http://eige.europa.eu/sites/default/files/Gender-Equality-Index-Country-Profiles.pdf
• http://www.ucis.pitt.edu/nceeer/2011_825-16n_Bucur-Deckard.pdf
• http://www.strategie.gouv.fr/blog/en/2014/02/report-gender-stereotypes-fight-new-ideas-france/
• http://www.sportanddev.org/en/learnmore/sport_and_gender/the_role_of_sport_in_addressing_gender_issues/

Articol publicat în nr. 59 al revistei Sport Revolution