A lăsat momentan baschetul pentru preşedinţia ANST

Fostă baschetbalistă de performanţă, Carmen Tocală a preluat de curând funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale a Sportului şi Tineretului. Numirea a survenit după ce premier a devenit un fost baschetbalist, Victor Ponta, cel care de altfel o cunoştea personal pe Carmen Tocală şi îi ştia abilităţile manageriale.

Decizia a fost una dificilă, de­oarece Carmen Tocală a fost nevoită să renunţe la o func­ţie la fel de importantă, aceea de preşedinte al Fede­ra­ţiei Române de Baschet. Mai mult, chiar înainte de instalarea în biroul ANST, Carmen Tocală primise propunerea de a deveni secretar gene­ral al Federaţiei Internaţio­na­le de Baschet (FIBA). Pentru îndeplinirea acestei func­ţii, Carmen Tocală ar fi trebuit să trăiască la München, însă a preferat România. Despre ce planuri are Carmen Tocală în ceea ce priveşte revitalizarea sportului românesc, puteţi citi în materialul de mai jos.

S.R.: Doamnă Tocală, aţi lă­sat baschetul pentru sportul ro­mâ­nesc. A fost o decizie grea?
C.T.: Baschetul este sportul care m-a format ca om, ca spor­tiv, ca profesionist, aşa că acest sport va ocupa întotdea­u­na un loc special în sufletul meu. Am muncit atâţia ani şi cred că am adus Federaţia Ro­mână de Baschet la un ni­vel bun. Mă despart cu o oa­re­care strângere de inimă de baschet, însă nu voi fi departe de panouri. Diferenţa este că acum trebuie să am grijă de toa­te disciplinele sportive.

S.R.: Ce se întâmplă cu func­ţia de preşedinte al Federaţiei Ro­mâne de Baschet?
C.T.: După numirea mea într-o funcţie de demnitate pu­blică, în conformitate cu pre­vederile legale în vigoare, am fost suspendată din func­ţia de preşedinte al Federaţiei Române de Baschet. Preroga­ti­vele preşedintelui au fost pre­luate de secretarul gene­ral al forului, cunoscutul specialist Dan Berceanu. Nu a fost nimic complicat atâta timp cât ai în vedere legile ţă­rii şi normele care re­gle­men­tea­ză activitatea internă.

S.R.: Baschetul românesc are mult de muncă în această vară…
C.T.: Aşa este, faceţi referire la cele două turnee finale de campionate europene pe ca­re le-am atras în ţară. Întâi vom avea Campionatul European masculin, U16, grupa va­lo­rică B, după care, la inter­val foarte scurt, urmează Cam­pi­o­natul European feminin U18, grupa valorică A. Am­be­le competiţii sunt găz­du­ite de Bu­cureşti. Evident că şi func­ţia pe care o ocup ac­tualmente mă obligă să mă im­plic în astfel de evenimen­te, aşa că voi fa­ce tot posibilul ca aceste com­petiţii să fie organizate la standardele de per­formanţă so­licitate de FIBA. Să nu ui­tăm că în 2015, împreună cu Un­garia, avem de organizat şi un Campionat European de se­nioare, aşa că trebuie să de­mon­străm tutu­ror că România are capacita­tea de a fi o gaz­dă excelentă pen­tru com­pe­tiţii de anver­gu­ră.

S.R.: România a încercat şi ob­ţinerea Campionatului European feminin de handbal în această iarnă…
C.T.: Într-adevăr, după ce Olanda a renunţat la organi­za­rea acestei competiţii, Ro­mâ­nia s-a aflat pe lista po­ten­ţi­alelor gazde. Handbalul, în special cel feminin, reprezintă unul dintre cele mai competitive sporturi la nivelul Ro­mâ­niei. Am luat legătura ime­diat cu preşedintele Fe­de­ra­ţiei Române de Handbal, Cris­tian Gaţu, şi ne-am exprimat intenţia ca între 3 şi 15 de­cembrie 2012 să fim gazdă pentru Campionatul Euro­pean. Bătălia a fost însă foar­te tare, alte nouă ţări dorind ace­laşi lucru. N-aş putea spu­ne care sunt motivele pentru ca­re a fost aleasă altă ţară, în spe­ţă Serbia, însă nici nu do­resc să comentez cumva deci­zia Federaţiei Europene de Hand­bal. Cert este că Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret va susţine orice fe­de­raţie sportivă naţională ca­re doreşte să organizeze com­pe­tiţii internaţionale. Fe­li­ci­tări Serbiei pentru obţinerea or­ganizării unei competiţii pe care şi noi am vrut-o.

S.R.: Baschetul şi rugby-ul şi-au pierdut preşedinţii de fe­de­raţii…
C.T.: Ca şi baschetul, rugby-ul este una dintre federa­ţi­ile cu poten­ţial nu doar spor­tiv, ci şi orga­ni­zato­ric. Sunt ferm con­vin­să că voi face o echi­pă bu­nă cu Alin Pe­tra­che, pen­tru bi­nele sportului românesc. Suntem doi oa­meni de sport, cu ex­pe­rienţă şi cu activitate atât sportivă, cât şi ma­na­geria­lă.

S.R.: Ce pă­re­re aveţi despre scandalul legat de baca­la­u­rea­tul sportivi­lor?
C.T.: ANST nu este un organ cu atribuţii de control în acest caz. Există o comisie spe­cializată, care cu siguranţă va analiza ceea ce s-a petrecut. Noi nu putem decât să so­licităm federaţiilor sportive naţionale listele cu sportivii înscrişi pe tabelele înaintate şi să verificăm dacă aceştia a­veau dreptul să fie acolo. Pu­tem verifica vizele medica­le, vizele federaţiilor, activitatea lor la loturile olimpice, iar în condiţiile în care vor fi constatate fraude, vom anun­ţa or­ganele de drept, abi­litate să elucideze situaţia. Dar eu mă în­treb altceva. Cu ce au fost aju­taţi acei elevi? Doar că au dat bacalaureatul mai devre­me. Altfel nu au avut niciun fa­vor, pentru că exigenţele au fost ace­leaşi. Sportivii însă, în special cei care ur­măreau o bursă internaţională condi­ţio­nată de diploma de bacalaureat, chiar aveau nevoie de această sesiune spe­cială.

S.R.: Ce proiecte aveţi în vedere pe viitor?
C.T.: Ne dorim implementa­rea unui proiect legat de reconversia profesională a spor­tivilor de performanţă ca­re pă­răsesc arena. Avem în vede­re Legea Voluntariatului, Legea Tinerilor, perfec­ţi­o­narea şi adaptarea Legii Edu­caţiei Fi­zice şi Sportului, ori pre­gă­ti­rea profesională a per­sona­lu­lui angajat în ANST, Direcţiile Judeţene pentru Sport şi Tineret şi cluburile departamentale. Este ne­voie de un balon de oxigen la nivelul pregătirii profesionale în teritoriu. Avem în vedere organigrama aparatului central în primul rând, apoi vom merge spre inventariere în teritoriu, după care vom ve­dea unde mai trebuie să lu­crăm.

S.R.: Alte preocupări?
C.T.: Alte preocupări ar vi­za sănătatea populaţiei, în spe­cial a şcolarilor şi pre­şco­la­ri­lor. Vom intra în 6.500 de gră­di­niţe cu programe speciale de in­vestiţii, în care copiii să în­ve­ţe sport şi să fie să­nă­toşi.

S.R.: Vă mulţumesc pentru timpul acordat. Succes în activitatea viitoare!
C.T.: Şi eu vă mulţumesc pen­tru susţinere!