Acum e mai bine să utilezi, decât să construieşti săli

Atletismul, cea mai titrată federaţie din sportul românesc, cu 237 medalii europene, 136 mondiale şi 34 olimpice, are la dispoziţie, la nivel naţional, extrem de puţine săli şi terenuri în aer liber destinate pregătirii viitorilor performeri şi organizării unor importante competiţii internaţionale. S-au făcut, ce e drept, o serie de piste sintetice, îndeosebi din poliuretan, în anii de după 1990, în diverse oraşe, la iniţiativa fostei preşedinte Iolanda Balaş-Söter, cu sprijinul unor sponsori. Unele, cum este cea de la vechea arenă 23 august, au dispărut, lăsând locul unui stadion dedicat în exclusivitate fotbalului, rămânând doar un sector pe care se pregătesc atleţii când permite timpul. Ce s-ar putea face pentru îmbunătăţirea acestei importante baze materiale în ţară? Am încercat să oferim un prim răspuns de la cea mai autorizată persoană a sportului numărul 1 al Jocurilor Olimpice de Vară, SORIN MATEI, preşedintele Federaţiei de Atletism, la al doilea mandat.

S.M.: Eu am un principiu: decât să construieşti ceva în prezent, mai bine să utilezi şi, în caz de nevoie, să repari. Fiind vorba de săli şi terenuri pentru atletism, ne-am gândit să propunem organelor locale reabilitarea celor existente, lucrări care n-ar necesita folosirea unor bani mulţi. După refacerea lor, ar putea fi folosite şi de reprezentanţii altor sporturi pentru pregătirea fizică sau iniţierea unor competiţii, având în final o eficienţă de 100%.

S.R.: A reuşit vreo localitate, în ultima vreme, să facă aşa ceva?

S.M.: Un exemplu în acest sens ni l-a oferit Constanţa, care are acum cea mai bine utilată sală de atletism din provincie, plus un spaţiu în aer liber, unde vom organiza în acest an Campionatele Internaţionale ale României. Avem convingerea, după discuţia purtată cu factorii de decizie din domeniul sportului, Primăriei şi Consiliului Judeţean, că numărul spectatorilor care vor veni în ziua de 4 iunie la competiţia noastră va fi mult mai mare decât puţinii iubitori ai atletismului din Bucureşti, prezenţi în tribunele stadionului Dinamo. Arenă care dispune de 10 culoare şi sectoare rezervate diverselor probe.

S.R.: Şi, totuşi, dacă se vor construi săli, unde ar fi bine să se facă?

S.M.: În locuri foarte bine gândite, la îndemâna sportivilor şi publicului, fără costuri mari. Deşi stadioane cu pistă sintetică sunt în fiecare dintre cele opt mari regiuni, mai e nevoie de altele, în localităţi care ar putea atrage spectatori, dornici să vadă la lucru sportivi îndrăgiţi prin performanţele lor. Noi avem reprezentanţi ai acestor regiuni în Consiliul Federal, dar ne-au mărturisit că ar fi nevoie de sprijin guvernamental pentru un proiect iniţiat de noua Autoritate Naţională pentru Tineret şi Sport, având la bază calcule economice realiste, proiect care ar putea fi aplicat şi în domeniul atletismului.

S.R.: Cum au reuşit câteva zone ale ţării.

S.M.: În afara Constanţei, ar mai putea fi menţionate Timişoara, Cluj-Napoca, Bistriţa, Bacău, Sighişoara, Rm. Vâlcea, Piatra Neamţ, Bacău, Arad, Roman. La Arad s-a făcut o arenă destinată fotbalului şi atletismului, sub patronajul Primăriei, la Bacău a fost dată în folosinţă pista sintetică, din poliuretan, sectoarele pentru sărituri şi aruncări, iar la Roman, cei de la Clubul Atletic au făcut rost de banii necesari pentru modernizarea şi refacerea sălii şi terenului. La Braşov, Clubul Sportiv Universitar şi Direcţia Judeţeană de Sport încearcă să adune fonduri pentru modernizarea stadionului municipal, atât pentru fotbal, cât şi pentru atletism. În schimb, la Focşani, nu s-a făcut nimic la stadionul de atletism de 20 de ani, iar la Piteşti, deşi există un proiect pentru o sală de atletism, nu s-a întâmplat nimic. Ce să mai zic de Polivalenta din Craiova, ale cărei lucrări nu se mai sfârşesc?

S.R.: Care e situaţia în Bucureşti?

S.M.: Marile cluburi, cu excepţia lui Dinamo, nu dispun de arene atletice. Mai bine s-au descurcat cei de la Viitorul, care au remontat pista circulară, cu 10 culoare, refăcând, totodată, sectoarele de sărituri şi aruncări, iar la sala de încălzire, dotată cu patru culoare, au turnat structura pentru pistă. La sala CSNB, unde au loc competiţii municipale şi naţionale, vom reface podiumul pistei circulare de alergare şi suprafaţa sintetică, ca şi la stadionul „Iolanda Balaş-Söter“.

S.R.: Când vor fi gata lucrările la această superbă arenă de la şosea?

S.M.: Sperăm că în a doua parte a anului. Tribuna şi structura de rezistenţă sunt aproape gata. Urmează definitivarea racordurilor de apă, canal, electricitate, amenajările de sub tribună, destinate refacerii sportivilor, cabinetele medicale, spaţiile de cazare pentru 80 de persoane, unitatea de alimentaţie, sălile de conferinţe, de cronometraj etc., apoi, instalaţia de nocturnă şi modernizarea tabelei de afişaj. În final, arena va putea găzdui importante competiţii internaţionale.

Atletismul are partener de nădejde

Federaţia Română de Atletism a anunţat într-o conferinţă de presă susţinută vineri, 19 februarie, continuarea parteneriatului dintre federaţie şi ASTRA Asigurări. Preşedintele directoratului ASTRA Asigurări, Radu Mustăţea, s-a declarat onorat de această legătură de durată, colaborarea dintre cele două instituţii ajungând la al treilea an. De asemenea, Radu Mustăţea şi-a exprimat dorinţa ca acest parteneriat să fie de cât mai lungă durată, cât şi de a sprijini în continuare valorile sportive.

Partenera Federaţiei Româ­ne de Atletism şi-a luat responsabilitatea de a pune la dispoziţie tricourile de campion, la toate categoriile de vârste, la toate campionatele naţionale, dar şi cămăşi pentru arbitri şi echipamente pentru cei implicaţi în organizare. Astfel, tricourile vor varia de la roşu complet pentru seniori, la albastru cu alb şi albastru complet pentru micii campioni de la grupele de copii 1, respectiv copii 2.

Preşedintele Federaţiei de Atletism, Sorin Matei, susţine că aceste tricouri simbolizează mult pentru viitorii campioni naţionali, dând o mai mare importanţă faptului că aceştia păşesc pe prima treaptă a podiumului. Conducătorul federaţiei a avut ideea de a acorda tricouri în miniatură şi antrenorilor care conduc sportivii spre victorie, astfel încât şi aceştia să fie motivaţi şi să rămână cu o amintire frumoasă.

Sportul românesc este deficitar la capitolul colaborări şi sponsorizări, astfel încât performanţa este greu de obţinut şi cu atât mai mult de întreţinut. Exemplul parteneriatului dintre ASTRA şi Federaţia de Atletism ar trebui urmat şi de alte companii potente din punct de vedere financiar, care să susţină diversele federaţii sportive din ţara noastră şi să promoveze sportul românesc în general. Pe această cale, revista Sport Revolution face apel către companiile care încă nu au luat în vedere astfel de colaborări să-şi arunce o privire şi către sport şi le mulţumeşte tuturor celor care au făcut asta deja.