ALARMĂ în sport!

Lipsa banilor şi a infrastructurii adecvate, cât şi scăderea numărului sportivilor de performanţă situează astăzi sportul pe un nivel “jenant” pentru noi românii, în comparaţie cu perioada când ne mândream cu sportivi ca Ilie Năstase, Nadia Comăneci, Gheorghe Hagi, Ivan Patzaichin, etc… şi acum ne lăudăm şi ne fălim cu ei, dar am dori ca performanţa să continue şi nu să ţină doar de domeniul trecutului.

Pe vremea aceea sportul românesc impunea voinţă, renunţări, eforturi intense, stres, sacrificii, disciplină. În schimb, oferea numeroase satisfacţii depline, glorie şi apreciere. Eroii de mai sus au confirmat acest lucru.

În ziua de astăzi însă, lucrurile stau cu totul altfel. Se doreşte performanţă fără a se dărui în schimb sacrifiu… se doreşte performanţă fără a se investi măcar minimul necesar unei bune funcţionări. Interesele proprii ale celor din conducerea sportului românesc sunt din ce în ce mai evidente şi nu fac altceva decât să dărâme “sistemul”. Autodistrugere se cheamă. Vorbe am tot auzit, fapte mai deloc. Ar fi timpul să trecem la treabă şi să ne schimbăm mentalitatea eronată într-una europeană. Doar aşa putem contribui activ la resuscitarea sportului românesc, altfel riscăm să ne prăbuşim!