Arta de a fi cel mai bun

Cu siguranţă, anii copilăriei sunt cei care îşi lasă cel mai mult amprenta asupra noastră, cei care ne formează caracterul şi ne pregătesc pentru adolescenţă şi pentru a înfrunta viaţa. Vă mai amintiţi clasele primare când ne admiram învăţătorul? În fiecare dimineaţă îl aşteptam şi la intrarea în clasă ne ridicam cu toţii în picioare pentru obişnuitul salut. Cu un astfel de salut din tot sufletul sunt întâmpinaţi maeştrii şi antrenorii din artele marţiale. Am avut onoarea să cunosc secţia de taekwondo din cadrul Clubului Sportiv Dinamo, să discut cu domnul Constantin Dimciu, antrenor coordonator şi să vă pot împărtăşi povestea acestui sport şi a celor care-l practică.
Antrenorul Dimciu este maestru şi are 3 Dan în taekwondo. Colaborarea sa cu CS Dinamo a început în 2000, ca antre­nor. „Ca sportiv am început aici la secţia de judo, iar coordonarea secţiei de taekwondo am preluat-o în anul 2000. Am fost prima persoană care a deschis colaborarea cu CS Dinamo şi, împreună cu conducerea clubului, am înfiinţat această secţie. este singurul sport din cadrul artelor marţiale, pe lângă ju­do, care este sport olimpic, tocmai de aceea clubul a devenit interesat pentru a crea încă o secţie olimpică. În pregătirea sportivă mă sprijină un antrenor secund, Călin Novăcescu, şi doi instructori, Ro­bert Amzoiu şi Baby Christopher. Tot­oda­tă, instructorii sunt şi sportivi de per­for­manţă şi au rezultate notabile. Ro­bert a fost speranţa României de calificare la Jocurile Olimpice, însă principala problemă a fost experienţa. Abia împli­nise vârsta de 18 ani la calificări şi a fost nevoit să lupte cu un sportiv de 31 de ani. Din această cauză, a pierdut chiar ulti­mul meci şi nu s-a calificat“.
Luptătorii taekwondo au zilnic câte două ore de antrenament specific, dar şi pro­gram de antrenament unde fac pre­gă­tire fizică. La CS Dinamo sunt legi­ti­maţi peste 40 de sportivi pe categorii de vârstă şi fiecare vine la sală în funcţie de cum îi permite programul. „Cel mai mic sportiv are 6 ani, iar cel mai mare, 25 de ani. În ceea ce priveşte baza de selecţie, toţi sportivii noştri sunt crescuţi în curtea clubului. Am avut colaborări cu şcoli ge­ne­rale, unde desfăşuram antrenamente­le în mod gratuit şi în felul acesta creş­team sportivi acolo. Pe măsură ce îşi dez­vol­tau abilităţile, îi selectam şi îi aduceam aici. Generaţiile din zilele noastre sunt foarte greu de convins să muncească, iar taekwondo necesită foarte multă muncă şi efort fizic. Este din ce în ce mai greu să atragi sportivii la sală. Sunt mulţi care fac iniţiere, dar până să ajungă la un anu­­mit nivel, tind să renunţe la sport. Pe par­curs, calea spre măiestrie cere mult efort, nu poţi să devii peste noapte un spor­tiv foarte bun“, a precizat coordonatorul dinamoviştilor.
Taekwondo încă nu este foarte cunoscut în ţara noastră, însă a început să se dez­volte din ce în ce mai mult. Aceste arte coreene sunt mai puţin cunoscute, cele mai întâlnite fiind cele chinezeşti şi ja­poneze. Domnul Dimciu ne-a explicat diferenţele dintre aceste arte: „Taekwon­do s-a dezvoltat în paralel cu artele chi­ne­zeşti şi japoneze, au asemănări din punct de vedere biomecanic, dar sunt anu­mite lucruri de fineţe care le deose­besc. Artele marţiale chinezeşti au miş­cări circulare şi largi, iar cele japoneze sunt rectilinii, karatele în principal. Taekwondo le reuneşte pe amândouă, are po­­ziţii înalte şi uneşte atât mişcările rectilinii, cât şi cele circulare. Sportivii sunt mai relaxaţi în disputarea/atitudinea de lup­tă, ceea ce face ca viteza de execuţie să fie mai mare. Acest sport se bazează mult pe explozie şi pe o dinamică a miş­că­rii mai deosebită“. Secţia de taekwondo a purtat cu mândrie culorile CS Dina­mo şi a adus rezultate foarte bune în ogra­da clubului. „La multe cluburi apa­re problema financiară, economia este în scădere, iar criza şi-a lăsat amprenta peste tot. Clubul ne susţine, primim in­dem­nizaţie de efort şi premieri. Echipamentele costă foarte mult, însă ne‑au sprijinit atât federaţia, cât şi clubul, deşi nevoile sunt mult mai mari. În ceea ce pri­veş­te sala, nu avem o sală proprie, ne desfăşurăm an­tre­na­men­tele în sala de box. Acestea sunt posibilităţile în acest moment, Dinamo este în re­con­struc­ţie şi are planuri cu toa­te secţiile“, a adăugat antreno­rul dinamovist.
Am avut ocazia să discut cu unul dintre cei mai buni sportivi dinamovişti, Ro­bert Amzoiu, care îşi petrece mai tot tim­pul în cantonamente la lotul naţional. În acelaşi timp învaţă foarte bine şi cei de la Dinamo sunt mândri de el: „Din anul 2002 practic disciplina olimpică taekwondo. Mi-a plăcut de la început pen­tru că este mult mai spectaculos decât alte stiluri. În timp, mi-a intrat în ritm şi acum nu mai pot să mă las. Pentru 2013 îmi doresc în primul rând să fiu sănătos, astfel încât să pot participa la Campiona­tele Mondiale din Brazilia. Sper la o clasare cât mai sus, poate chiar o medalie şi să vedem ce alte obiective ne apar pe par­curs. Vreau să continui la CS Dinamo, aici am început, aici m-am format şi ca om, şi ca sportiv, iar cu domnul Dimciu am început şi cu dumnealui îmi do­resc să merg în continuare. De câţiva ani încoace, acest sport înseamnă totul pentru mine, îmi petrec foarte mult timp la sală. Taekwondo este un sport care te dis­ciplinează, te face un om mai atent şi mai bun în primul rând. În sport, apare tot timpul ideea de competiţie, de a
fi mai bun de­cât adversarii tăi, de a reuşi să câştigi, să aduci îm­pli­niri an­trenorului, pă­rin­ţi­lor, oamenilor care te susţin şi acest lucru te mo­ti­vea­­ză şi mai mult. Pă­rin­ţii mă susţin şi m-au sus­­­ţi­nut dintotdeauna, au in­vestit în mi­ne şi material, şi perso­nal. Mă mândresc cu cinci titluri de campion naţional consecutiv, cinci titluri de campion al României şi sunt vicecampion balcanic. Anul acesta, la preolimpice, am ajuns până în sferturile de finală, am fost primul român aproape de calificarea la Jocurile Olimpice, dar trecem spre această dezamăgire şi ne uităm spre 2016“, a declarat Robert.
Baby Christopher, sportiv şi instructor în cadrul secţiei ne-a împărtăşit că încă de mic a intrat în lumea artelor marţiale: „Am început artele marţiale de mic, pri­mul stil a fost karate. Un prieten m-a ini­ţiat spre taekwondo, am venit la Dinamo, am început la această secţie, unde am şi rămas. Acest sport presupune o con­diţie fizică bună, fără de care nu pu­tem învăţa tehnicile. Antrenamentele se fac gradual, pornim de la tehnicile de bază, de la paşi până la tehnici mai avan­sate cu schimburi de gardă. Pentru 2013 ne dorim să realizăm ridicarea nivelului tehnic, să ne specializăm mai mult pe anumite tehnici şi pe dezvoltarea celorlalte module, axate pe tehnică“.
În februarie, Federaţia Română de Taekwondo WTF va avea adunarea ge­nerală, unde se va stabili calendarul competiţional. Sport Revolution le doreşte tuturor celor care practică acest sport să se lase conduşi de pasiune şi să aducă cele mai bune rezultate ţării noastre.