Atletismul este, în opinia multora, cea mai importantă ramură a Jocurilor Olimpice. Timp de peste 100 de ani, probele de alergare şi cele tehnice au făcut deliciul publicului în cea mai importantă competiţie sportivă de pe mapamond. La panoplia de stele care au făcut performanţă în acest sport a contribuit şi ţara noastră, nume ca Iolanda Balaş-Söter, Lia Manoliu, Anişoara Cuşmir-Stanciu, Doina Melinte sau Gabriela Szabo intrând în istorie.
Din păcate, ultimele sezoane au fost destul de sărace pentru atletismul românesc, rezultatele de la Europenele şi Mondialele de seniori fiind sub aşteptări. Nici ultima ediţie a Jocurilor Olimpice, Beijing 2008, nu a făcut excepţie, ţara noastră punctând doar prin victoria entuziasmantă a maratonistei Constantina Diţă-Tomescu.
În aceste condiţii, atletismul românesc pare că se află pe o pantă descendentă. Totuşi, speranţe mai sunt. Un exemplu ar fi secţia de profil de la CSM Bucureşti. În ciuda dificultăţilor financiare, aceasta a reuşit să obţină rezultate notabile pe plan naţional şi să promoveze câţiva sportivi cu potenţial.
Înfiinţată în 2007, secţia de atletism de la CSM Bucureşti a fost condusă de Adrian Samungi, antrenor emerit cu o experienţă vastă în domeniu. El a acordat un interviu pentru „Sport Revolution“, în care a vorbit despre greutăţile cu care se confruntă secţia sa.
S.R.: Câţi sportivi are secţia de atletism de la CSM Bucureşti?
A.S.: A avut 38 în 2010, dar acum a ajuns la 15 sportivi, dintre care zece sunt în lotul naţional.
S.R.: Care sunt cele mai sonore nume? Ce performanţe au reuşit?
A.S.: Unul dintre numele importante este Cătălin Câmpeanu, multiplu campion naţional şi participant la Campionatele Europene de sală şi aer liber în 2010 şi 2011. De asemenea, o avem pe Liliana Bărbulescu, calificată pentru Jocurile Olimpice din 2012 de la Londra. Tot la noi mai sunt legitimaţi Sorin Drăghici, multiplu campion naţional de tineret şi participant la Europenele de tineret, dar şi Cristina Sandu, multiplă campioană naţională, medaliată cu argint la Campionatele Europene de juniori din 2010.
S.R.: Cum se desfăşoară selecţia în cadrul secţiei de atletism?
A.S.: Selecţia se face din sportivii care termină junioratul la cluburile sportive şcolare, ei primind condiţii de a-şi continua cariera de performanţă în cadrul clubului CSM Bucureşti. Totuşi, din ce în ce mai puţini copii vin spre atletism. Au dispărut condiţiile de pregătire, au dispărut stadioanele cu piste sintetice. De exemplu, în Bucureşti mai există doar două stadioane cu pistă sintetică la o populaţie de două milioane de locuitori. De asemenea, în Capitală există o singură sală de atletism şi aceea este improvizată.
S.R.: Care sunt probele la care vin cei mai mulţi copii?
A.S.: În general vin la probe tehnice, sprint, garduri şi sărituri, deoarece nu avem locuri de pregătire pentru semifond şi fond.
S.R.: Care este sprijinul venit din partea clubului?
A.S.: A fost extrem de subţire în ultimii doi ani. Un buget de criză, care, pentru secţia de atletism, a fost acutizat. Din cei 38 de sportivi pe care i-am avut, au rămas cei mai sus menţionaţi. În 2010 secţia a fost pe primul loc la titluri şi medalii în cadrul finalelor campionatelor naţionale. Atunci am avut 38 titluri, iar în 2011 am câştigat doar nouă. Planurile de viitor sunt sumbre, deoarece secţia, în momentul de faţă, nu are buget atât cât am dori.
S.R.: În final, cum credeţi că se va descurca atletismul românesc la Londra?
A.S.: Jalnic. Nu cred că se va lua vreo medalie. Poate că vom avea oameni în finale, dar nu cred că se vor clasa pe podium.
Leave a Reply