Despre cariera internaţională a atletei Gabi Szabo nu putem avea decât cuvinte de laudă. Imediat ce a abandonat activitatea competiţională, campioana olimpică şi tripla campioană mondială a intrat în staff-ul Federaţiei Române de Atletism, unde activează din anul 2005 ca vicepreşedinte. În afara activităţilor federale, Gabriela Szabo este preşedinte onorific la fundaţia “Sport pentru viaţă”, iar mai nou, consilier al ministrului Tineretului şi Sportului, Nicolae Bănicioiu.
Fosta mare atletă are o misiune foarte dificilă, aceea de a a relansa mişcarea atletică românească aflată într-un mare impas în ultimii ani. Avantajul Gabrielei Szabo este că face parte din sistem, dar ne întrebăm dacă are capacitatea de a readuce atletismul românesc pe linia de plutire. Între o carieră de sportiv şi o carieră de manager este o diferenţă ca de la cer la pământ. A fi manager înseamnă să ai în sânge calităţi antreprenoriale şi de leadership pentru a putea gestiona eficient o organizaţie. Gabriela Szabo a fost o sportivă uriaşă, dar trebuie să mai demonstreze că are calităţile unui bun manager care poate conduce o instituţie de talia federaţiei de atletism.
Din 2006 încoace, fosta mare atletă s-a implicat în obţinerea unor fonduri din sponsorizări cifrate la aproximativ 3,6 milioane de lei, iar pe viitor îşi propune intensificarea activităţilor de marketing. “Eu nu doresc să vând iluzii. Campania mea, ca şi strategia de conducere, este bazată strict pe realităţile atletismului românesc”. Szabo cunoaşte bine neajunsurile şi tarele atletismului românesc, ca membră a fostei echipe de conducere, iar pe o analiză raţională a greşelilor comise în trecut, îşi construieşte optica pentru viitor.
Strategia fostei campioane olimpice pentru alegerile din 5 aprilie include dorinţa de a progresa, susţinerea cluburilor la nivel local, creşterea calităţii şi vizibilităţii competitorilor, atragerea de fonduri, valorificarea resurselor umane, îmbunătăţirea imaginii Federaţiei Române de Atletism aflată într-o stare deloc roză sau crearea unei pepiniere sportive. Dezvoltarea unui sistem clar de obiective, acordarea bonificaţiilor de performanţă, dezvoltarea unor programe de training, studii de caz asupra performanţei, dezvoltarea abilităţilor de lideri pentru antrenori sau dezvoltarea bazelor sportive sunt câteva pârghii în viziunea Gabrielei Szabo.
Un alt pilon important ar fi modernizarea stadionului “Iolanda Balaş-Soter”, care, în ultimul timp, nu mai prezintă standardele solicitate de marea performanţă. În opinia Gabrielei Szabo, o federaţie trebuie să se bazeze pe cluburi puternice, astfel că între membrii cu drept de vot trebuie să se regăsească structuri teritoriale puternice, care să reprezinte o placă turnantă a federaţiei în ţară. Un sistem de voluntariat bine pus la punct din partea elevilor şi studenţilor la nivel naţional ar însemna un alt avantaj al Federaţiei Române de Atletism. Se doreşte şi creşterea vizibilităţii cluburilor locale, precum şi creşterea standardelor impuse de performanţă.
Alte puncte importante de pe agenda Gabrielei Szabo ar fi dezvoltarea unei campanii de relaţii publice, acţiuni de mediatizare pentru atletismul românesc, acţiuni de lobyy ale Federaţiei Române de Atletism pe lângă forurile internaţionale, pregătirea profesională a angajaţilor federaţiei, sporirea numărului de competiţii interne.
La prima vedere, aceste obiective par foarte îndrăzneţe. Ambiţia fostei atlete, care a ajutat-o în cariera sportivă, o întreptăţeşte să spere că aceste obiective pot fi îndeplinite. Însă, nu e nevoie doar de ambiţie, ci şi de competenţe manageriale atât de necesare pentru a conduce orice organizaţie.
După ce am prezentat strategia Gabrielei Szabo, ne întrebăm cine ar fi mai oportun pentru a conduce atletismul românesc: o fostă campioană olimpică sau un manager de succes? Baftă într-o cursă care cu siguranţă va fi mai grea decât cea de 5000 de metri de la Jocurile Olimpice de la Sydney din 2000.
Leave a Reply