Ceea ce vă spun acum nu este o noutate…viaţa nu este o plimbare în parc, soare şi panseluţe. Este o lume dură şi în mare parte hidoasă şi nemernică, ce nu ţine cont de reguli, normalitate sau justeţea acţiunilor… o „matroană“ ce ne foloseş te drept „angajaţi“, fără bonusuri sau controale medicale.
Vedem şi trăim această realitate de peste 20 de ani, iar omenirea se află în acest bordel încă de la începuturile lumii. Noi românii ne vindem farmecele îndoielnice pe un blid de linte, noi înşine reprezentând cea mai mare ameninţare pentru propria existenţă… ce ironic, nu? Ne întrebăm adesea unde erau „ai noştri“ la moartea lui Vlad Ţepeş, Mihai Viteazul, Constantin Brâncoveanu, Tudor Vladimirescu, Ion Antonescu… Nicolae Ceauşescu… acolo unde sunt şi azi, purtători ai unor „boli venerice“ transmise de conducătorii parazitari ai unei societăţi în putrefacţie. Unde au dispărut bărbaţii? Pe câmpurile de bătălie… se moare de peste 2000 de ani pe aceste meleaguri, câţi bărbaţi adevăraţi să mai avem… nu? sau poate…
În 1989, acei „copii frumoşi“ au murit cu credinţa de schimbare în mai bine… ce naivi, ce ţeapă ne-am luat… Îmi doresc O REVOLUŢIE a spiritului, să avem curajul de a ne ridica şi a protesta împotriva mizeriilor ce ne sunt servite în fiecare zi de 20 de ani, de a lupta pentru CEEA CE NI SE CUVINE chiar dacă vom fi loviţi, umiliţi, şi încă tuşaţi! Oricum suntem!! Stă în puterea noastră să ne schimbăm destinul. Ne-am obişnuit să dăm vina pe alţii pentru viaţa noastră de rahat, ca nişte laşi, când vinovaţii principali suntem chiar noi, prin lipsa noastră de atitudine şi mentalitatea păguboasă… Trebuie să ne asumăm riscurile, să suportăm şi să încasăm loviturile dar să mergem înainte, să credem că avem valoare iar viaţa noastră chiar contează, să ne educăm copiii în acest mod, aşa se formează ÎNVINGĂTORII!!! Iar ţara asta are nevoie de luptători şi învingători! Să ne vadă şi mai ales să simtă că suntem capabili să LUPTĂM! Dacă noi nu o facem, cine o va face? Ne mernicii ăştia care ne conduc? Suntem pe cont propriu între hiene şi ăsta e un fapt dovedit… hm… mda, ce vise… sau cine ştie.
Cred în continuare că sportul reprezintă o cale spre a dobândi un caracter puternic şi o mentalitate măcar de luptător… Dar şi pentru asta avem nevoie de oameni capabili la cârma sportului, de manageri competenţi, de antrenori pregătiţi, de cercetare, psihologie, de… de un întreg sistem ce poate asigura viitorul sportului de performanţă şi a celui de masă. Avem însă mari carenţe, sportul merge mai mult din inerţie şi printr-un cumul de factori: câţiva oameni de bine, ceva talente native şi antrenori buni, o relaţie ici şi colo… cam atât… restul se cam duce de râpă: bazele sportive dispar făcând loc intereselor politico-financiare, managementul şi marketingul sportiv în cadrul federaţiilor şi cluburilor sportive este aproape inexistent ca şi departamentul de imagine media, existenţa unor antrenori depăşiţi sau fără legătură cu meseria – din niciun punct de vedere -, com binaţiile pe bani publici curg şi tot aşa. Bine, nici cu presa sportivă nu îmi este ruşine, 80% (şi sunt FFF GENEROS) dintre ei sunt paraleli cu sportul, bunul simţ, profesionalismul, cultura… cu totul… în schimb nu ducem lipsă de nemuritorii „fripturişti“ şi „manelişti“, prezenţi din belşug în toată media românească, nu doar în cea sportivă. Dar asta este, nimic nou sub bunul soare, important este că NOI suntem încă aici şi luptăm, ticăloşilor!!
Leave a Reply