Sportivi, muncă, antrenamente, medalii, performanţă, victorii, înfrângeri, lacrimi de bucurie sau de tristeţe, toate acestea ar trebui să le găsim în lumea sportului „curat“. Cine întreţine în ţara noastră acest sport „curat“ şi cum se face acest lucru, vom afla în cele ce urmează de la doamna prof. Dr. Graziela Vâjială, preşedinte ANAD. De asemenea, domnia sa ne-a împărtăşit care este rolul Agenţiei Naţionale Anti-Doping, la ce nivel ne aflăm pe plan internaţional şi cât îi ajută această structură guvernamentală pe sportivi.
S.R.: În ce stadiu se află lupta împotriva dopajului în România?
G.V.: Pot spune că suntem pe un făgaş bun, dat fiind faptul că după cinci ani de activitate a Agenţiei Naţionale Anti-Doping (ANAD), am reuşit ca activitatea anti-doping în România să ajungă la standardul ţărilor cu tradiţie în domeniu. Aş aminti aici: Germania, Franţa, Italia, Australia, Canada, Suedia, în general ţările nordice. Dispunem de un cadru legislativ, elaborat în conformitate cu reglementările internaţionale în vigoare: Codul Mondial Anti-Doping, Convenţia Împotriva dopajului în sport a Consiliului Europei, Convenţia Internaţională împotriva dopajului în sport UNESCO, care ne permite să desfăşurăm o activitate la standardele internaţionale, performantă şi eficientă.
Ca să ajungem aici, nu am fi reuşit fără sprijinul Guvernului României, care a susţinut activitatea anti-doping, atât din punct de vedere al promovării legislaţiei în domeniu cât şi din punct de vedere financiar. Au fost alocate de la bugetul de stat sume importante, de aproximativ 32 miliarde lei pentru construirea unui nou sediu pentru Agenţie şi peste trei milioane euro pentru dotarea laboratorului cu echipamente performante şi perfecţionarea staff-ului şi obţinerea în iunie 2009 a acreditării internaţionale de către Agenţia Mondială Anti-Doping (AMAD).
S.R.: De patru ani, de când a fost înfiinţat ANAD, cum consideraţi că a influenţat lumea sportului?
G.V.: Influenţa pe care ANAD o exercită asupra mediului sportiv poate fi sintetizată prin chiar deviza noastră: „ÎMPREUNĂ PENTRU UN SPORT CURAT“. Nu este doar un obiectiv declarat, este o ţintă pe care am atins-o. Cuvintele care pot caracteriza activitatea noastră sunt: profesionalism, performanţă, prestigiu internaţional, precizie, legalitate şi fair-play. Am căutat întotdeauna să ataşăm activităţii de combatere a dopajului şi dimensiunea prevenţiei şi a educaţiei, adresându-ne atât sportivilor profesionişti, antrenorilor, cât şi practicanţilor sportului recreativ. Rezultatele testărilor efectuate în Laboratorul Agenţiei noastre sunt recunoscute în plan mondial, prin acreditarea pe care WADA (Agenţia Mondială Anti-Doping) a conferit-o.
S.R.: Cu ce federaţii aveţi contracte şi unde aţi întâmpinat cele mai multe probleme la controalele antidoping? Sunt suficient de stricte aceste controale?
G.V.: Avem încheiate 58 de contracte cu federaţiile sportive naţionale, pentru un număr total de 1147 probe. Pentru respectivele teste, federaţiile primesc banii de la bugetul de stat prin Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret. Foarte puţine federaţii solicită mai multe probe decât cele impuse prin buget: FR Baschet, FR Rugby, FR Haltere, FR Lupte. În general, toate federaţiile sportive şi‑au însuşit legislaţia în vigoare şi colaborează cu ANAD. Probleme nu avem cu federaţiile sportive, doar în cazuri rare, cu unii sportivi practicanţi ai culturismului şi atletismului. Dificultăţi sunt în ceea ce priveşte amenajarea de către administratorii bazelor sportive a staţiilor de control doping.
Referitor la cât de stricte sunt controalele doping, vă pot spune că sunt suficient de stricte şi se fac în conformitate cu standardele internaţionale în domeniu. Şi la noi, controalele se fac ca şi în celelalte ţări semnatare ale Codului Mondial Anti-Doping; echipamentele sunt cele avizate de AMAD, procedurile sunt conforme cu Standardul Internaţional pentru Testare şi Standardul Internaţional pentru Laboratoare. Personalul de recoltare (ofiţerii de control doping) este format şi instruit permanent de către ANAD.
S.R.: Ştim că aţi participat la numeroase congrese. Ce vi s-a părut cel mai interesant? Ce idei ar trebui să preluăm de acolo?
G.V.: Este adevărat, participăm la congresele organizate de către forurile internaţionale în domeniu, Agenţia Mondială Anti-Doping, Consiliul Europei, UNESCO, unde sunt diseminate noutăţile în domeniu. De un real folos ne sunt workshop-urile – „Manfred Donike“, referitoare la tehnicile utilizate în analiza doping. Acestea sunt organizate de Institutul de Cercetare cu acelaşi nume, la care participă experţi din cadrul laboratoarelor de control doping. De altfel, Agenţia Naţională Anti-Doping este organizator de astfel de conferinţe internaţionale în domeniu, care s-au bucurat de fiecare dată de o largă participare a unor specialişti de renume pe plan mondial.
Participăm, de asemenea, în mod permanent şi activ, la Reuniunile Grupului de Monitorizare al Convenţiei Anti-Doping a Consiliului Europei şi ale Grupurilor de lucru Legal, Ştiinţific, Educativ şi pentru Respectarea Convenţiei, la Conferinţa UNESCO şi la şedinţele Asociaţiei Organizaţiilor Naţionale Anti-Doping. De la fiecare astfel de eveniment avem ceva de învăţat, venim cu informaţii utile pe care le folosim în vederea dezvoltării activităţii, dar totodată şi noi venim cu propuneri ce sunt însuşite de colegii noştri din alte ţări. Faptul că activitatea noastră este apreciată la nivel internaţional rezidă şi din faptul că România a obţinut preşedinţia Grupului Consultativ pe Probleme de Educaţie Anti-Doping al Consiliului Europei din anul 2008, prin persoana preşedintelui ANAD, poziţie reconfirmată prin câştigarea unui nou mandat în noiembrie 2010. Din acest an, preşedintele ANAD a fost ales şi membru în Board-ul Asociaţiei Organizaţiilor Naţionale Anti-Doping.
S.R.: Ce părere aveţi despre etnobotanice şi suplimentele alimentare?
G.V.: De la bun început, trebuie precizat că termenul de „plante etnobotanice“ este redundant, forţat şi chiar absurd. Este însă utilizat pentru a acoperi o serie de plante cu efecte psihotrope, producând stări psihedelice: halucinaţii sau reverie. Nu degeaba, magazinele care le comercializează au fost numite, „Magazine de Vise“. Tinerii noştri nu de astfel de vise au nevoie. Pe lângă faptul că produc dependenţă, consumatorii se confruntă cu o serie de reacţii adverse care pot genera îmbolnăviri sau chiar decese. Cele mai frecvente reacţii sunt: durerile de cap, creşterea frecvenţei cardiace, scăderea în greutate, atacuri de panică, stări de irascibilitate şi comportament agresiv. Pentru sportivii acreditaţi, utilizarea acestor produse etnobotanice este interzisă.
În privinţa suplimentelor alimentare, sportivii acreditaţi pot utiliza astfel de produse doar pe bază de prescripţie medicală. Totodată, conform Legii nr. 511 din 2006 privind utilizarea suplimentelor nutritive de către sportivi se interzice prescrierea, recomandarea sau oferirea către aceştia a suplimentelor care conţin precursori ai hormonilor androgeni sau alte substanţe interzise. Spre regretul nostru, la noi în ţară nu dispunem de un cadru legislativ special dedicat suplimentelor alimentare, deşi sunt avizate şi prezente în piaţă peste 8.000 de astfel de produse.
S.R.: Cât de importantă este existenţa unei astfel de structuri (guvernamentale) în fiecare ţară, aşa cum este ANAD în România?
G.V.: Activitatea noastră se desfăşoară la nivelul unor standarde internaţionale şi sub auspiciile mai multor convenţii internaţionale precum:
– Lista Substanţelor Interzise (standard internaţional),
– Standardul pentru acordarea scutirilor pentru uz terapeutic,
– Standardul Internaţional pentru Testare,
– Standardul Internaţional pentru Laboratoare,
şi a unor norme legislative internaţionale precum:
Convenţia împotriva dopajului, adoptată în cadrul Consiliului Europei, la Strasbourg în 16 noiembrie 1989; Convenţia Internaţională împotriva dopajului în sport, a Conferinţei generale a ONU pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, de la Paris în 2005. De aici apare şi nevoia de a avea în toate statele ce au aderat la aceste Convenţii, organisme echivalente cu ANAD, dotate cu echipamente de testare omologate.
S.R.: Am avut câteva cazuri naţionale de „pastilă de slăbit“, de „sibutramină“… Sunt sportivii neinformaţi sau este greşeala celor care îi pregătesc?
G.V.: Cauzele şi circumstanţele apariţiei unor teste pozitive pentru diverse substanţe interzise trebuie judecate ţinând seama de contextul particular al fiecărui caz. Sunt situaţii în care sportivul utilizează medicamente sau suplimente alimentare, fără prescripţie medicală, asumându-şi riscul de a folosi substanţe interzise. Alteori, cum a fost cazul „Capsulei de slăbit“ care conţinea sibutramină – substanţă interzisă sportivilor, dar care nu avea inscripţionată pe eticheta respectivă substanţa, avem de a face tot cu un caz de dopaj. Se apreciază, în general, că în caz de dopaj, răspunderea sportivului cu proba pozitivă este solidară şi cu responsabilitatea persoanelor din anturajul său.
S.R.: În încheiere, aveţi să le transmiteţi ceva cititorilor şi sportivilor?
G.V.: Sportivilor le recomand să nu renunţe să creadă în performanţa „curată“, obţinută numai prin talent, dăruire şi perseverenţă. Noi, echipa Agenţiei Naţionale Anti-Doping depunem toate eforturile pentru a menţine „un sport curat“, pentru a veni în întâmpinarea sportivilor cu toate informaţiile utile pentru ei, prin campaniile educative desfăşurate, prin revista ANAD, „Sport Curat“ dar şi prin site-ul: www.anad.gov.ro.
Leave a Reply