Faptul că sportul în totalitatea sa reprezintă o afacere nu cred că mai reprezintă o surpriză pentru nimeni. În spatele zâmbetelor largi, costumelor de firmă şi a frazelor pompoase pline de aplomb se ascund de cele mai multe ori, dacă nu întotdeauna, interese financiare ce încep de la mii de euro şi se termină la miliarde.
De 23 de ani sportul, conectat direct la ţâţa grasă a statului şi prin infrastructura creată în timp cu multă sudoare de către părinţii şi bunicii noştri, a reprezentat şi reprezintă pentru mulţi o afacere profitabilă. Ne încântă performanţele marilor atleţi, spectacolul sportiv şi minunatele demonstraţii de talent, tenacitate şi anduranţă oferite de multitudinea disciplinelor existente, fie la Campionate Naţionale, Europene, Mondiale, sau Olimpiade. Puţini ştiu însă ce se ascunde în spatele acestor rezultate… o mare afacere! Fie că este vorba de organizarea unor evenimente sportive şi de banii ce se învârt în jurul acestora, publicitate, pariuri, industria medicamentelor, afacerea institutelor anti-doping, relaţiile politice la cel mai înalt nivel, diverse contracte, fie ele de construcţii, de echipament şi lista poate continua la nesfârşit. Şi pentru că sportul se face cu oameni, primii sacrificaţi pe altarul performanţei – de fapt al intereselor –, sunt sportivii. Începând cu copiii, juniorii şi terminând cu seniorii. Va veni momentul când multe din dramele lumii sportului autohton vor fi dezvăluite publicului larg. Să vedeţi acea mână de iniţiaţi, cam ce bani învârt, ce averi impresionante au adunat şi câtă aroganţă manifestă. Circuitul banilor este foarte bine determinat şi o parte din susţinerea în funcţie a lui X sau Y vine de la puternice foruri internaţionale, unde fiecare primeşte o parte grasă din prăjitură.
În ultima perioadă, am tot strâns mărturii ale oamenilor ce s-au săturat de atâta mizerie, oameni puşi în situaţii critice, umilitoare, oameni distruşi de sistem. Mărturiile lor îşi vor găsi locul în paginile acestei publicaţii.
În numele stăpânului suprem, banul, nici măcar sportul nu a fost scutit de dramă şi tragedie… ca într-o veche piesă grecească… Suntem conştienţi că dacă am face public tot ceea ce ştim ne-am face o mulţime de “prieteni noi”. Cum nouă ne plac prietenii, vom începe să publicăm… până atunci să ne bucurăm de aceste Jocuri Olimpice, unde pe afară este vopsit gardul… restul îl cunoaşteţi şi, dacă nu, îl veţi cunoaşte! Redacţia revistei Sport Revolution doreşte ultimilor mohicani din sportul românesc baftă şi un parcurs cât mai bun la Londra!
Leave a Reply