În perioada de glorie a kaiacului şi canoei româneşti, în Iugoslavia activa un canoist foarte valoros, cu origini croate, pe numele său Matija Ljubek. Acesta a obţinut în cariera sa două medalii olimpice de aur, una de argint şi una de bronz, în timp ce la Campionatele Mondiale, la probele de canoe, a reuşit să cucerească un total de patru medalii de aur, trei de argint şi trei de bronz.
Disputele pe apă dintre Matija Ljubek şi Ivan Patzaichin au rămas celebre. Conducătorul iugoslav Tito l-a îndrăgit foarte mult pe Ljubek, oferindu-i după primul său triumf onoarea de a deţine trei case: una pe coasta Dalmată, una în localitatea sa natală Belisce şi alta la Belgrad.
În 1976, Ljubek a fost declarat cel mai bun sportiv al Iugoslaviei. La Montreal, la Jocurile Olimpice, el uimise lumea cu medalia de aur de la 1000 de metri, la care a adăugat bronzul de la 500 de metri.
După dezintegrarea Iugoslaviei, Ljubek a fost numit preşedinte al Comitetului Olimpic Croat, servind şi ca ambasador de misiune olimpică pentru Croaţia.
Ljubek a murit într-un mod tragic, la 11 noiembrie 2000, la doar şase zile de la întoarcerea delegaţiei croate de la Sydney, unde avuseseră loc Jocurile Olimpice. El a fost împuşcat de cumnatul său care fusese îndepărtat de familie. Acesta a încercat să o agreseze pe mama sa, la Valpovo, lângă Osijek, iar Matija Ljubek a încercat să o apere, fiind apoi străpuns de gloanţe.
Piatra sa funerară (foto) îl înfăţişează în perioada sa de glorie, cu o pagaie, vâslind în canoea care l-a făcut celebru.
Leave a Reply