Cvadruplul campion olimpic de canoe, Ivan Patzaichin, care mai are în palmares peste 25 de medalii la JO şi CM, n-a stat prea mult acasă după ce a fost nevoit să renunţe la cariera de antrenor. Împreună cu Teodor Frolu, un pasionat de mers cu barca pe Dunăre, a pus în practică un gând vechi de aproape 15 ani pentru încurajarea turismului în Delta, unde a văzut lumina zilei, la Mila 23. „Ideea lui (Teodor Frolu – n.r.), combinată cu gândul şi pasiunea mea au dus la crearea Asociaţiei Ivan Patzaichin – Mila 23“, ne-a mărturisit „amiralul“ flotilei româneşti. „Creată cu scopul păstrării tradiţiilor Deltei Dunării, dar şi a protejării biodiversităţii culturale şi naturale a zonelor cu ape din ţara noastră, asociaţia şi-a propus două direcţii principale de acţiune. Una, intitulată Rowmania, cealaltă urmând să stabilească şi să susţină programele de antreprenoriat social şi de investiţii în zonele subdezvoltate din Deltă şi parcurile naturale din ţară.
„Am lucrat aproape un an la proiectul Rowmania, dorindu-l un fel de bicicletă a Dunării“, a continuat interlocutorul nostru. „Prin care încercăm să invităm oamenii la un turism lent, neagresiv, în natură, cu barca prevăzută cu vâsle. O alternativă la cursele în mare viteză care transformă traseele de apă în bulevarde gălăgioase, nu numai pe Dunăre, ci şi la Snagov sau prin alte părţi. Pornind de la tradiţia lotcii, folosită de regulă în scop utilitar, am conceput o construcţie asemănătoare cu canoea, partea exterioară fiind luată de la barca folostită de pescari. Şi aşa s-a născut canotca, model pe care l-am prezentat acum câteva luni“.
S.R.: Ce mai prevede proiectul?
I.P.: Crearea unor facilităţi pentru oamenii din zonă privind înfiinţarea unor zone de dezvoltare locală, la Mila 23, de închiriere şi multiculturalitate, la Crişan, de ecoturism, la Chilia Veche, un incubator de afaceri şi un centru de meserii. La Mila 23 va lua fiinţă o şcoală de vâslit pentru copiii satului, dar şi tabere de cercetaşi ai Deltei pentru cei din mediul urban, la care se va adăuga un muzeu al campionilor la canoe, plecaţi cu ani în urmă de aici. Nu vor lipsi locurile de campare şi bucătăriile specalizate în produse pescăreşti. Ne vom extinde în Deltă cu proiecte privind respectarea tradiţiei şi obiceiurilor localnicilor, crearea unei alte alternative de existenţă. Dar şi în Delta Prutului, la Brăila, Snagov, Valea Mureşului, a Someşului sau la Bucureşti, pe Dâmboviţa.
Sperăm ca, în circa zece ani să existe zone de sine stătătoare, care să promoveze acest gen de sport şi turism. Nu vor lipsi evenimentele destinate turiştilor din ţară şi străinătate, în cadrul unei campanii naţionale de promovare a unei Românii naturale şi dezvoltate, admirată, pe îndelete, din canotcă.
S.R.: Ce se întâmplă cu concursul de vâslit între echipele din Deltă?
I.P.: Va fi integrat primei ediţii a Festivalului internaţional al bărcilor cu vâsle, în perioada 2-4 septembrie, care va mai cuprinde o paradă a bărcilor participante la Turul Internaţional Danubian, ce străbat anual fluviul de la izvoare, până la vărsare, pe mai bine de 2.500 kilometri. Lotcile vor fi înlocuite cu canotci, de aceleaşi dimensiuni, pe traseul Mila 34-Tulcea. Ne-am propus să facem şi o expoziţie de bărci cu vâsle, pe malul lacului Ciuperca, din Tulcea, realizate de inginerul Paul Vasiliu, singurul constructor de acest gen. Ne dorim ca festivalul să devină tradiţional şi să contribuie la relansarea turismului lent în Deltă şi de conectare a zonei cu ţările riverane Dunării.
Leave a Reply