Toată lumea probabil că a auzit de recentul scandal provocat de alegerile pentru funcţia de preşedinte al Federaţiei Române de Hochei pe Gheaţă. Sport Revolution, ca susţinător constant şi neutru al hocheiului pe gheaţă românesc şi nu numai, păstrându-şi pe deplin poziţia echidistantă, vine în întâmpinarea cititorilor cu câteva aspecte care se cer lămurite.
Barna Tanczos, actualul preşedinte al FRHG, e acuzat că a interpretat discreţionar, după bunul plac şi pe criterii etnice litera regulamentului.
La şedinţa programată la sediul COSR, de la Izvorani, a ieşit circ în toată regula. Nu are rost să insistam asupra acestui aspect.
Ne permitem totuşi să lansăm câteva puncte de vedere care reprezintă suficiente dovezi de interpretare părtinitoare a statutului FRHG, în vigoare. Ca o primă provocare la ceea ce s-a întâmplat este faptul că Barna Tanczos şi-a impus autoritatea în problema alegerii persoanei care să prezideze şedinţa, acesta nedorind să lase o parte neutră să conducă Adunarea Generală. În momentul în care Tanczos a văzut că lucrurile se precipită, era poate mai elegant din partea sa să facă pasul înapoi, iar altcineva să prezideze şedinţa. Întrucât acest lucru nu s-a întâmplat, a urmat episodul care a încins spiritele şi mai tare, Tanczos trecând direct la vot pentru alegerea comisiei de numărare a voturilor, lucru ce a înfuriat şi mai tare o parte a sălii. Acest vot trebuia solicitat unui număr de 21 de voturi, faţă de 34 cât se găseau în sală.
Hocheiul românesc a primit, se pare, în ultima lună, o masivă infuzie de echipe, în condiţiile în care numărul structurilor sportive cu drept de vot a crescut de la 21 la 34. Pe 12 iunie, la Adunarea Generală care a stabilit că actuala conducere trebuie reconfirmată, s-au prezentat 21 de membri cu drept de vot. Aceştia i-au acordat girul actualului preşedinte, Barna Tanczos, scorul fiind de 12-9 la referendum.
La ceva mai mult de o lună, pe 18 iulie, la noul scrutin pentru alegerea preşedintelui, 34 de structuri sportive au sosit la şedinţă pentru a-şi exprima dreptul de vot. De unde au apărut peste noapte 13 noi cluburi? În ce campionate au fost acestea înscrise şi cum îşi demonstrează activitatea hocheistică?
Statutul FRHG nu este un document suficient pentru a ne lămuri pe deplin. La capitolul 2.1, articolul 11.4, se specifică faptul că “Membru al FRHG cu drepturi depline nu poate fi decît structura sportiva care are înscrisa cel putin o echipa într-unul din campionatele FRHG. În caz contrar, structura sportiva respectiva va avea statut de invitat, fara drept de vot”. Ori între iunie şi iulie nu s-a desfăşurat un alt campionat de hochei faţă de cele precedente, deci noile structuri nu aveau când să îşi demonstreze veleităţile de noi membri cu drept de vot.
Judecând şi altfel, nu stă în picioare nici ipoteza conform căreia cele 34 de structuri ar fi existat înainte de 12 iunie 2012. Dacă ar fi fost aşa, tot conform statutului FRHG, nu se întrunea cvorumul necesar pentru validarea Adunării Generale din 12 iunie. Iată ce se spune în statut, la articolul 35:
35.1. O Adunare Generala este statutar constituita si are putere de decizie în prezenta a cel putin 2/3 din numarul delegatilor cu drept de vot desemnati de membrii FRHG sa participe la adunare.
35.2. Daca, la verificarea împuternicirilor, se constata ca Adunarea Generala nu este statutar constituita iar aceasta conditie nu este îndeplinita nici în urmatoarele trei ore, ea va fi reconvocata de drept pentru ziua urmatoare, în acelasi loc si la aceeasi ora.
35.3. În situatia în care, nici la reconvocarea prevazuta în alineatul precedent, Adunarea Generala nu se poate constitui statutar, aceasta va fi din nou convocata în termen de cel mult 30 de zile. În acest caz, Adunarea va fi statutar constituita indiferent de numarul membrilor prezenti.
Două treimi din 34 înseamnă 23, aşa că doar 21 de membri nu erau de ajuns în 12 iulie, pentru validarea deciziei.
Încă o variantă vorbeşte de faptul că la 12 iunie, la Adunarea Generală, au fost prezente 27 de cluburi, din care doar 21 admise să voteze. Care au fost motivele pentru care au fost refuzate celelalte 6? Ce condiţii noi au îndeplinit ele pentru a primi dreptul de vot pentru scrutinul din 18 iulie?
Un răspuns poate fi cel potrivit căruia FRHG a acceptat înscrieri pentru sezonul 2012-2013 până la data de 16 iulie. A rezultat că în campionatele viitoare s-au înscris mai multe echipe, care imediat au fost asimilate ca membri cu drept de vot. Manevra eeste forţată, deoarece acele cluburi pot dispărea la fel de uşor cum au şi apărut. Există deci senzaţia că ele au fost create cu prim scop de a vota. Că vor activa sau nu, asta rămâne de văzut.
Articolul 11.4 din statut este interpretabil, de unde şi confuzia creată, care a dus la bâlciul de la COSR. Pe noi ne bucură însă faptul că pentru sezonul viitor ne bazăm pe 13 noi cluburi, care însă ar trebui să fie interesate mai mult de activitatea hocheistică propriu-zisă decât de alegeri şi de dreptul de vot.
Concluzionând, am încercat să luăm legătura în mod repetat cu preşedintele reales al FRHG, Barna Tanczos, telefonic, însă la ambele numere pe care le deţinem, ni se spune că acestea sunt deconectate. Deci acuzele lui Barna Tanczos către presă, cum că “s-au scris materiale în care nu a fost consultat”, nu rezistă nici ele. Nu poate cineva să te caute la nesfârşit, pentru a sta de vorbă cu robotul telefonului.
Semnale de alarmă sunt însă repetatele scandaluri din hocheiul românesc, după ce în iarnă era cât pe ce să ne încăierăm “românii cu ungurii” din hocheiul românesc. Apoi, faptul că vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret, Alin Petrache, a plecat de la şedinţă cu mult înainte de concluzionare, ar trebui să dea de gândit, ca să nu spunem că e o palmă usturătoare pe obrazul tuturor celor implicaţi în hochei, fie că susţin o tabără ori pe cealaltă. Aşteptăm din partea reprezentanţilor ANST rămaşi până la finele şedinţei un punct de vedere referitor la cele întâmplate, la cât de statutară sau nu a fost Adunarea Generală.
Leave a Reply