S.R.: Ce ne puteţi spune despre dvs. şi starea pentatlonului românesc?
C.C.: Sunt prezent în acest sport ca sportiv de 41 de ani, la clubul Olimpia. Deşi provin de la clubul Steaua, în 1969 cele două cluburi nu s-au înţeles, prin urmare am fost transferaţi cu totul la clubul Olimpia. Până în 1980, am concurat ca sportiv al clubului Olimpia, iar de atunci activez ca antrenor în cadrul aceluiaşi club. Pot spune că în ultimii 30 de ani am adus clubului peste 200 de titluri. În prezent, în cadrul clubului se încearcă crearea unei baze complete necesare pentatlonului, aşteptăm terminarea lucrărilor la bazinul de înot. Este un sport destul de scump! De exemplu, în momentul de faţă, datorită modificării regulamentelor de competiţie, la proba de tir nu se mai utilizează pistolul cu diabolo, ci cu fascicul de lumină (laser). Preţul unui astfel de pistol ajunge la 1.500 de euro, iar achiziţionarea acestora s-a făcut cu un efort deosebit din partea clubului.
O altă problemă a fost reprezentată şi de decizia federaţiei (Federaţia Română de Nataţie şi Pentatlon Modern) în ceea ce priveşte anumiţi sportivi. Şi-au axat toate resursele doar pe un sportiv ce trebuia să se califice pentru Olimpiada de la Atena şi astfel s-au pierdut generaţii de viitori pentatlonişti.
S.R.: Cum este dezvoltat pentatlonul în lume?
C.C.: Trebuie să înţelegem că pentatlonul, cu excepţia Rusiei, nu este un sport de masă. Pentru a face pentatlon este de preferat ca sportivul să provină din înot, deci prin urmare se face o selecţie. O problemă la noi în ţară este că nici la înot nu prea mai vezi sportivi… şi nici pe la atletism. De exemplu, Ungaria are doar patru cluburi de pentatlon şi au campioni mondiali, olimpici… dar au bază de selecţie. În acest sport nu contează masa, contează calitatea sportivilor.
S.R.: În momentul de faţă, cam câţi sportivi mai vin la un campionat naţional?
C.C.: La seniori avem în jur de 20 de sportivi la o competiţie, însă problema este că nu putem face faţă din punct de vedere organizatoric (lipsă baze sportive). Dacă luăm în considerare şi triatlonul, sau probele mai scurte destinate juniorilor, la o competiţie se pot prezenta şi 50 de sportivi.
S.R.: Dar faţă de perioada în care eraţi dvs. sportiv…?
C.C.: În prezent sunt mai mulţi sportivi faţă de acea perioadă, dar acest fapt se datorează strategiei Federaţiei Internaţionale. În acele vremuri, pe plan intern nu existau decât două campionate, unul destinat seniorilor şi unul juniorilor. Dat fiind faptul că pentatlonul este considerat un sport complex, sportivul rămâne în juniorat până la vârsta de 21 de ani. Pornind de la acest aspect, federaţia internaţională a creat un sistem competiţional în funcţie de categoria de vârstă, adică de la două probe de concurs pentru cei mai mici concurenţi, până la cele cinci probe pentru seniori.
S.R.: Am putea noi, România, să organizăm o competiţie internaţională?
C.C.: Nu. Am ţinut două campionate europene, un campionat mondial, iar în afară de aceste competiţii, în fiecare an organizam un concurs internaţional ce reprezenta şi un criteriu de calificare la campionatele mondiale sau Olimpiadă. Însă s-a renunţat la această competiţie (competiţie inclusă în calendarul competiţional internaţional), ultima ediţie, a XXVI-a sau a XXVII-a, a fost în 1997.
S.R.: De ce credeţi că s-a ajuns aici?
C.C.: Competiţia s-a ţinut şi după Revoluţie, deci nu se poate spune că „era treaba statului“, însă comoditatea… de ce să ne mai batem noi capul cu arbitrii, caii, baza unde ţinem concursul??… mai bine nu-l ţinem, mergem noi la bulgari, la polonezi.
S.R.: S-a încercat să se facă ceva pentru pentatlonul românesc?
C.C.: Da, în 1992, când era Cornel Dinu Secretar de Stat, ne-am dus cu un plan pentru a face o bază de pentatlon modern. Această bază (Olimpia, calea Vitan) a fost la un moment dat a federaţiei, când Soveja era preşedintele acesteia. Ministerul a dat-o în administrare federaţiei, însă la un moment dat au apărut nişte investitori strategici care au avut grijă de ea. Şi uite aşa s-au dus şi caii (au existat 35 de cai, acum mai sunt 2) şi toată baza de pentatlon. Soveja a dat-o înapoi ministerului, iar ministerul a înapoiat‑o clubului.
În numerele viitoare vom reveni cu alte materiale despre pentatlonul modern.
Leave a Reply