Corespondenţii speciali ai Sport Revolution la FOTE au realizat un interviu cu proaspăta medaliată cu argint la proba de 6 kilometri la biatlon, Dotohya Buzaş, la puţin timp după ceremonia florilor.
Reporter: – Felicitări Dodo. Cum te simţi după aşa performanţă?
Dorothya Buzaş: – Sunt în al nouălea cer. nu îmi vine să cred că am reuşit să urc pe podium şi să cuceresc o medalie de argint.
R: – Cum a fost cursa?
D.B.: – Sincer nici nu mai ştiu. Am avut emoţii înainte de cursă, dar când am plecat de la start am spus fie ce-o fi. Voi da tot ce am mai bun din mine. când am trecut de pod şi am auzit stadionul încurajându-mă, am spus că trebuie să mulţumesc cumva acelor oameni.
R: – Ţi-a fost teamă de concurenţă? Ai fost afectată de locul 12 ocupat la proba de 10 kilometri?
D.B.: – Ştiam că am o concurenţă puternică, dar principalul meu scop era să îmi depăşesc limitele şi să ajung la o performanţă individuală cât mai bună. Sigur că nu era mulţumită doar cu locul 12, obţinut în proba de 10 kilometri. De aceea am încercat să nu mă gândesc că atunci nu am intrat în primii zece şi am avut toată energia concentrată la cursa de azi.
R: – Arena de aici de la Cheile Grădiştei cum ţi se pare?
D.B.: – Extraordinară. chiar am vorbit şi cu alte concurente din ţările venite la FOTE şi apreciau condiţiile de concurs oferite de Cheile Grădiştei.
R: – Ai tras excepţional. nu ai ratat nicio ţintă ceea ce se întâmplă foarte rar la o astfel de probă de viteză şi efort. Ai folosit vreun secret?
D.B.: – M-am concentrat foarte tare. Voiam să reglez pulsul şi să trag foarte bine. Mie în general mi se pare mai greu la poziţia în picioare să tragi. Publicul a fost principalul meu stimulent. După fiecare ţintă doborâtă, când auzeam uralele îmi spuneam Hai Dodo, încă odată pentru tribuna asta minunată. Aşa am tras zero şi….(ochiii i se umplu de acrimi de emoţie)
R: – Ai mers foarte bine şi la fond.
D.B.: – am făcut ceea ce exersasem la antrenament şi totul a ieşit aşa cum trebuie.
R: – Mâine la ştafeta mixtă eşti gata de o nouă performanţă?
D.B.: – sper să mă refac, fizic şi psihic după această cursă. Vă asigur că abia aştept următorul start şi să alerg din nou pentru România.
R: – Cui ai vrea să dedici marele tău succes?
D.B.: – Părinţilor în primul rând, care au fost principalul sprijin în acest an de pregătire preolimpică. Apoi prietenilor care au fost în tribună, prietenilor mei şi tuturor românilor.
R: – Mulţumim Dodo! Succes mai departe!
D.B.: – Şi eu vă mulţumesc din suflet pentru susţinere!
Leave a Reply