Şi-a început activitatea în anul 1967 sub denumirea de Centrul de Cercetare pentru Educaţie Fizică şi Sport, din 1990 s-a numit Centrul de Cercetare pentru Probleme de Sport, iar din iunie 2001 a devenit Institutul Naţional de Cercetare pentru Sport (INCS). Institutul are ca obiectiv principal susţinerea activităţii de performanţă a sportului românesc cu mijloacele specifice cercetării ştiinţifice, iar ca obiectiv secundar, elaborarea strategiei de cercetare-dezvoltare în domeniul educaţiei fizice şi sportului, federaţiile au început să conștientizeze necesitatea și sprijinul pe care îl poate oferi un astfel de organism.
Cu o zi înainte de a ne bucura că Simona Halep a câștigat premiul “Most Improved Player of the Year” (acordat jucătoarei cu cel mai impresionant progres în 2013), la sediul INCS din București, a avut loc o întâlnire între specialiștii institutului și reprezentanţi ai Federaţiei Române de Tenis în vederea stabilirii unei viitoare colaborări. Federaţia a avut posibilitatea de a își prezenta problemele și nevoile, iar cercetătorii au prezentat (momentan doar la nivel de expunere) cu ce pot veni în sprijinul acestora.
Directorul INCS, Pierre Joseph de Hillerin a coordonat întâlnirea alături de președintele FRT, George Cosac și ne-a asigurat că crede într-o colaborare eficientă și de viitor: „Știind intenţia domnului președinte de a începe o colaborare benefică, am convenit să încercăm să obţinem o întâlnire în care să demarăm această legătura. În primul rând, în acest moment este foarte important să înţelegem nevoile voastre, iar voi să înţelegeţi posibilităţile imediate de dezvoltare în așa fel încât să putem răspunde problemelor pe care le-aţi identificat. Trebuie să vedem cât putem acoperi și cât nu, iar acest lucru deschide posibilitatea de a face eforturile, de a avea competenţele, deprinderile, instrumentele pentru a face ceea ce este necesar.”
Președintele Federaţiei Române de Tenis a mărturisit: „Sunt impresionat de această mobilizare din partea Institutului. Tenisul este pe val astăzi și ca fost jucător de clasă medie, ajungând la conducerea FRT, mi-am dat seama că trebuie să trecem la un nivel superior de pregătire. Dar nu putem trece la acest nivel fără niște cunoștinţe temeinice și fără a profita de INCS, de suportul acestuia. În aceste condiţii, am întemeiat la nivel de federaţie departamentul tehnic, departamentul metodic, astfel încât cu cei mai experimentaţi oameni din lumea tenisului încercăm să ducem acest sport cât mai sus posibil. Ce ne interesează pe noi este să creăm o bază de date astfel încât de acum înainte selecţia să fie făcută mai bine și să vedem în câţiva ani dacă copilul care vine să practice acest sport corespunde sau nu”.
Constantin Curcă, antrenor de categoria I şi antrenor emerit la tenis nu a ezitat să își expună părerea, fiind cel mai în măsură având în vedere experienţa și sutele de sportivi cărora le-a pus racheta în mână: „Am revenit de trei săptămâni la federaţie, mă bucur că mă aflu aici și nu uit să vă mulţumesc deoarece în urmă cu câţiva ani am venit la institut, v-am bătut la ușă și m-aţi ajutat. În acest moment, trebuie să fim realiști și să admitem că tenisul se face pe banii părinţilor. Eu tot timpul am încercat să militez pentru dezvoltare, să existe un program susţinut la nivel de juniori și cadeţi. Pricipala problemă este că tenisul este patima copiilor până în 14 ani, însă după această vârstă numărul sportivilor scade dramatic. Aici cauzele ar trebui cercetate și avem nevoie de sprijinul dumneavoastră”.
INCS-ul a prezentat câteva dintre direcţiile de cercetare ale căror rezultate sunt utilizate de către sportivii de performanţă, printre care: monitorizarea şi analiza dinamicii parametrilor de efort în antrenamentele de teren şi de laborator; monitorizarea evoluţiei performanţei sportivilor pe parcursul ciclului anual de pregătire; evaluarea potenţialului de performanţă al sportivilor; obiectivizarea parametrilor biomotrici în mişcări specifice; testarea capacităţii de control neuro-muscular şi a echilibrului; corectarea erorilor şi perfecţionarea tehnicii de execuţie; caracterizarea mecanismelor fiziologice ale motricităţii cu cele două aspecte ale sale, fazic şi tonic; antrenament mental pentru antrenarea sistemului de reprezentări vizuale şi kinestezice; reducerea nivelului de anxietate competiţională.
FOTO: INCS.
* Articol publicat în numărul 44 (noiembrie-decembrie) al revistei Sport Revolution
Leave a Reply