Cel mai de succes antrenor din sportul mondial, Octavian Bellu, candidează, pe 29 mai, la preşedinţia Comitetului Olimpic şi Sportiv Român. Maestrul gimnasticii româneşti tinde să pună accentul pe „făuritorii de medalii”, aşa cum îi place să îi numească pe sportivi şi pe antrenori. Bellu este de părere că federaţiile ar trebui implicate mai mult în fenomenul olimpic, lucru care ar putea aduce rezultate benefice la Jocurile Olimpice de la Rio şi Tokyo
S.R.: Domnule Bellu, care ar fi proiectele de care are nevoie olimpismul românesc la momentul de faţă?
O.B.: La jumătatea ciclului olimpic, sunt câteva direcţii foarte precise. Dacă ne răspândim energia pe prea multe proiecte pe termen mediu şi lung, nu ne vom mai putea concentra pe obiectivele principale. În primul rând, vorbesc despre participarea onorabilă, decentă, la Jocurile Olimpice de la Rio. Nu sunt de părere că este bine să demobilizăm şi să considerăm deja Jocurile Olimpice de la Rio un eşec. Nu este bine pentru cei care lucrează pentru medalii! Toţi cei care sunt implicaţi în fenomenul olimpic fac tot ceea ce depinde de ei pentru a obţine rezultate cât mai bune la Rio.Antrenorii de la loturi, cei care lucrează direct cu sportivii, nu sunt foarte mulţumiţi, pentru că indemnizaţiile lor sunt foarte mici. Nu putem ţine un antrenor la un lot olimpic pe 1000 lei, când el stă bine mersi la clubul la care activează. Pe de altă parte, s-a vorbit despre aducerea antrenorilor străini. Este o soluţie, dar antrenorii străini sunt mult mai costisitori, iar noi nu ne putem gândi la ei atât timp cât nu avem grijă de antrenorii din ţară!
S.R.: Ce soluţii aduceţi pentru rezolvarea acestor probleme?
O.B.: Îmi doresc ca activitatea Comitetului Olimpic şi Sportiv Român să fie cât mai transparentă, să ştie atât sportivii, cât şi cluburile şi federaţiile, ce poate COSR-ul, ce finanţări poate să acceseze şi cum le poate îndrepta către cei care au nevoie. Nu vin cu rezolvări miraculoase. Cred că este nevoie de o mobilizare specială pentru Rio şi o organizare, de pe acum, a traseului către Jocurile Olimpice de la Tokyo, din 2020, pentru că altfel ne vom trezi în 2018 că ne punem aceleaşi întrebări.
S.R.: Cum vă propuneţi să gestionaţi această relaţie cu federaţiile?
O.B.: Lucrurile sunt extrem de simple, dacă le privim ca nişte priorităţi. Asta îmi şi propun. Mie nu trebuie să îmi explice federaţiile nevoile pe care le au, pentru că sunt zi de zi în sală. Ştiu ce se poate şi ce nu se poate, care sunt frustările, nemulţumirile şi lucrurile care, într-un fel sau altul, împiedică performanţa. Bineînţeles, priorităţi sunt şi imaginea COSR-ului, problemele legate de marketing şi de exploatarea acestei imagini, de finanţările de la CIO, de la UE, pe programe de sport. Sunt lucruri generice, dar detaliul pe care îl ignorăm este că undeva, într-o sală, cineva transpiră şi încearcă să ducă mai departe această istorie frumoasă a olimpismului românesc.
S.R.: Vă veţi îndepta atenţia către federaţiile olimpice care nu sunt tocmai bine dezvoltate?
O.B.: Federaţiile se mişcă. Unele au foarte mulţi practicanţi, organizează competiţii importante, dar nu au o vizibilitate foarte mare. Sunt unele care pot atrage foarte mulţi copii, altele care au şi posibilităţi de autofinanţare, unele au accesat chiar fonduri europene. Eu cred că viitorul va fi întărirea acestor federaţii prin toate mijloacele, pentru ca ele să îşi rezolve problemele de orice gen, fie ele de patrimoniu, de echipament, de pregătire etc. Federaţiile trebuie să devină nişte structuri foarte puternice. Vom vedea ce se va întâmpla şi după descentralizare, ce soartă vor avea cluburile.
S.R.: Aţi amintit anterior despre Jocurile Olimpice de Vară de la Rio şi Tokyo, dar între acestea există şi o ediţie a Jocurilor Olimpice de Iarnă. În programul dumneavoastră este prevăzută şi o revitalizare a sporturilor de iarnă?
O.B.: Sporturile de iarnă trebuie să se dezvolte. Cred că este posibilă o revitalizare a acestora. Am demonstrat că avem potenţial la FOTE, în 2013. Cu mobilizarea necesară, se vor rezolva şi aceste probleme care par insurmontabile. Avem munţi, avem unde să facem baze sportive specifice pe fiecare ramură de sport. Putem construi şi baze de vară, la mare. Patinoarul din Capitală se pare că este în curs de a fi demolat şi este proiectul de construire al unuia nou. Eu zic că lucrurile se mişcă şi am văzut şi deschiderea Guvernului şi a premierului către rezolvarea unor probleme din sportul românesc.
S.R.: Cum vedeţi starea actuală a olimpismului românesc?
O.B.: Nimeni nu contestă faptul că s-au făcut lucruri bune pentru olimpismul românesc. S-a organizat o ediţie a F.O.T.E. de iarnă, care a avut succes, avem la Izvorani o bază olimpică profitabilă şi în continuă modernizare, comitetul are un sediu onorabil şi la nivelul celorlalte comitete olimpice.Cu toate acestea, nu putem ignora faptul că am plecat de pe locurile 14 şi am ajuns pe 27 în clasamentul pe naţiuni. Nu cred că este benefic să considerăm drept singuri vinovaţi antrenorii sau federaţiile. Este o vină a întregului sistem sportiv din România, care nu reuşeşte să găsească resurse pentru a stimula antrenorii. Hai să vedem ce facem pentru aceşti oameni, deoarece avem mulţi foşti campioni care lucrează în săli de fitness sau în baze sportive de agrement. Haideţi să vedem unde sunt aceşti specialişti, cum îi activăm, cum îi stimulăm.
S.R.: Cum priviţi competiţia cu Elisabeta Lipă şi cu Alin Petrache?
O.B.: Nu suntem nişte adversari într-un război. Probabil de la fiecare poţi lua idei foarte bune, suntem toţi oameni din sport, am trăit în sport. Am tot respectul pentru ei şi nu văd o întrecere la care să ne faultăm sau să ne discredităm. Va fi o competiţie frumoasă, plecăm din blockstart-uri de acelaşi nivel, indiferent de palmares sau alte atribuţii morale. Fiecare dintre noi are argumentele lui, fiecare îşi doreşte binele sportului românesc şi am încredere că bunul simţ şi profesionalismul vor face ca cel mai potrivit să conducă sportul olimpic mai departe, iar ceilalţi să rămână implicaţi în activităţile pe care le întreprindeau până acum. Totul depinde de membrii COSR, care au posibilitatea să aleagă din trei programe şi vor opta pentru cel care le este mai aproape de suflet, de speranţă şi de modul în care văd activitatea olimpismului românesc. Sper ca unele evenimente, de altă natură, să nu le influenţeze hotărârile. Cel mai bun să ajungă în această funcţie onorabilă!
DESPRE OCTAVIAN BELLU
În vârstă de 63 ani, Octavian Bellu este actualul antrenor al lotului naţional feminin de gimnastică artistică.
• De-a lungul carierei, a cucerit 305 medalii la Campionatele Europene, Mondiale şi Jocurile Olimpice şi este trecut în Cartea Recordurilor sub titulatura de „cel mai de succes antrenor din lume”.
• A absolvit în 1974 Institutul de Educaţie Fizică şi Sport, specializarea gimnastică. În 1981 a fost solicitat să lucreze la Deva, ca antrenor la lotul olimpic feminin de gimnastică, iar din 1990 a devenit antrenor coordonator.
• A participat la şase ediţii ale Jocurilor Olimpice, la care a obţinut 17 medalii de aur.
• Pentru merite deosebite i s-au oferit Ordinul „Meritul Sportiv” clasa I şi titlul de antrenor emerit. În 2000, i-a fost decernat Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de ofiţer. A fost desemnat „cel mai bun antrenor al anului” în 1992, 1994, 1995, 1996 şi 1997.
• În noiembrie 2004, preşedintele Ion Iliescu l-a decorat cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Comandor.
• Între 2005 şi 2006 a fost consilier de stat la Administraţia Prezidenţială.
• În ianuarie 2007 a fost instalat în funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Sport şi, ulterior, a fost secretar de stat în Ministerul Tineretului şi Sportului.
• În 2008 s-a căsătorit cu antrenoarea cu care a colaborat ani de zile la lotul naţional de gimnastică, Mariana Bitang. Bellu are o fiică dintr-o căsătorie anterioară.
• În mai 2009 a fost introdus în Hall of Fame-ul gimnasticii internaţionale.
FOTO: Răzvan Păsărică
Leave a Reply