În spatele oricărui sportiv de succes se ascund poveşti uimitoare pe care puţini le cunosc. Trudă, speranţă, emoţii, sacrificii sunt câteva din trăirile oricărui sportiv ce se visează campion. Mulţi tânjesc să ajungă campioni, dar puţini reuşesc, pentru că pe lângă calităţi fizice native este nevoie şi de talent. Ana Bogdan, o jucătoare de tenis de 22 de ani, şi-a început cariera acum 14 ani, conştientă că drumul spre culmile performanţei este foarte lung şi dificil. Nu s-a dat bătută nicio clipă, în ciuda greutăţilor care s-au ivit în calea ei. Cu o ambiţie de fier şi înzestrată cu talent, Ana a progresat pas cu pas, dorindu-şi să ajungă cât mai curând în topurile mondiale.
A început să cocheteze cu tenisul la vârsta de şase ani, pe când era o copilă, datorită părinţilor ei, mari iubitori de sport, practicanţi ai schiului alpin, înotului şi, mai târziu, ai tenisului. La vârsta de doi ani a început să practice schiul alpin sub îndrumarea tatălui ei, profesor de schi şi a mamei. „Mi-au insuflat de mică dragostea pentru schi şi i-am rămas fidelă şi în prezent. De fiecare dată când am ocazia, profit de frumuseţea muntelui şi mă bucur de plăcerea de a schia. La vârsta de opt ani, lipsa acută de zăpadă din acel an l-a determinat pe tatăl meu să-şi schimbe hotărârea cu schiul în favoarea tenisului. În acest fel, în luna decembrie 2000 am început cu seriozitate practicarea tenisului în sala de sport a Colegiului «Mihail Cantacuzino» din oraşul Sinaia“, îşi aminteşte Ana Bogdan, pentru care debutul carierei de jucătoare de tenis nu a fost deloc uşor: „M-am lăsat purtată de misterele acestui sport spre marea performanţă, înfruntând zilnic, cu stoicism şi dorinţă de învingătoare, toate rigorile antrenamentelor, exigenţele şcolii, neajunsurile şi renunţările de toate felurile.“
A câştigat primul turneu la 13 ani
La început i-au lipsit foarte mult meciurile de pregătire, la Sinaia neavând parteneri de joc cu care să-şi măsoare forţele, astfel încât să antrena cu o maşină de aruncat mingi. „Încercam din răsputeri să-mi păstrez atitudinea pozitivă la fiecare meci în parte. Trăind şi antrenându-mă la Sinaia, era foarte greu să mă obişnuiesc rapid cu adversarele, cu locurile de desfăşurare a turneelor şi cu atmosfera de concurs. Eram singura care practica tenisul şi, mai mult de atât, sparringul meu de antrenament era o maşină Prince de aruncat mingi. M-am călit jucând şi participând la turnee. Existau, însă, momente când emoţiile mă ştrangulau şi nu mereu reuşeam să mă detaşez de ele. Când îmi regăseam echilibrul de care aveam atâta nevoie, eram sigură că voi învinge, chiar dacă scorul era marcant în defavoarea mea“, îşi mai aminteşte Ana.
A progresat rapid şi la 13 ani a participat, la Chişinău, la un turneu ITF de categoria a treia (U18) – „Cupa Dimitrie Sturdza“, fără să fi avut prea multe cunoştinţe despre valoarea lui. A intrat în joc încrezătoare şi a câştigat turneul.
Tenis = complexitate, varietate, pregătire fizică de excepţie
Sportiva de 22 de ani şi-a sacrificat tinereţea pe terenurile de antrenament, dar nu regretă, deoarece ştie că într-o zi va deveni un nume respectat şi apreciat în lumea tenisului. „După 14 ani de antrenamente dure, dar de o plăcere infinită, după atâtea victorii sau înfrângeri, unde spectatorii te aclamă, îţi răsplătesc efortul şi participă alături de tine cu emoţii, încredere şi respect, îţi vine foarte greu să te retragi în necunoscut şi să laşi loc monotoniei să-ţi amprenteze existenţa, cu atât mai mult cu cât nu ţi-ai atins scopul, nu ţi-ai împlinit visul de a ajunge una dintre cele mai bune jucătoare de tenis din lume. Am luptat şi voi lupta cu încredere şi tenacitate pentru a-mi defini în continuare ambiţiile“, povesteşte Ana.
Născută la Sinaia, Ana a îndrăgit de mică sporturile de iarnă, dar consideră că niciun alt sport nu se compară cu tenisul. „Spre deosebire de alte sporturi, tenisul înseamnă mentalitate, complexitate, varietate incredibilă, o pregătire fizică de excepţie care să-ţi permită să rămâi stăpân pe reacţiile tale şi după trei, patru ore de joc. În acelaşi timp înseamnă măiestrie, atmosferă, nobleţe, durere şi satisfacţie, un fel special de comunicare cu tine, cu adversarul şi cu cei din jurul tău.“
Ana Bogdan priveşte tenisul ca pe un sport deosebit de complex, motivaţional, care le solicită jucătorilor nu doar calităţi fizice excepţionale, ci şi un psihic puternic. „Când joci tenis profesionist, pătrunzi într-o lume aparte care te acceptă sau te respinge în funcţie de atitudinea ta, de felul în care te mişti şi comunici gestual cu spectatorii, cu stafful tău, cu familia ta. Pe măsură ce joci mai mult realizezi că dispui de rezerve şi capacităţi nebănuite pe care le descoperi în momente de maximă motivaţie, când dorinţa de a câştiga este mai puternică decât tine, te tractează şi te împinge spre finalizarea unui obiectiv prin automotivarea despre care nu aveai înainte decât vagi cunoştinţe.“
„Competiţiile oficiale îţi aureolează întreaga existenţă!“
În scurta sa carieră, Ana a reuşit performanţa de a deveni, la 16 ani, a doua jucătoare a lumii, la juniori, iar acum îşi doreşte să repete performanţa şi la seniori, unde momentan se află pe locul 247 WTA. În ciuda riscurilor la care se expune când intră pe terenul de tenis, tânăra sportivă nu concepe să renunţe până când nu-şi va vedea visul împlinit. „Mă întrebam şi eram întrebată de multe ori dacă merită să depui un asemenea efort, câteodată întins la limitele suportabilului, să te antrenezi zi de zi până la epuizare, să joci la temperaturi la care alţii ar implora umbra doar privind la jucători. Ce să mai vorbim de expunerea la nenumărate riscuri de accidentare, să crezi în victorie, dar uneori să-ţi scape printre degete, să calculezi de fiecare dată punctele pe care le primeşti şi câte îţi mai trebuie să aduni pentru a urca în vârful piramidei. Emoţiile binefăcătoare ale tenisului nu le poţi trăi decât în competiţii, iar competiţiile oficiale îţi aureolează întreaga existenţă.“
Deşi tenisul i-a oferit până acum satisfacţii nebănuite, Ana este conştientă că mai are un drum lung şi anevoios până să ajungă unde şi-a propus. „Problemele legate de studii şi micile accidentări m-au scos în timp foarte scurt din clasamentul mondial, ajungând pe poziţia 1100 WTA. Mi-au trebuit doi ani şi jumătate de muncă pentru a ajunge pe poziţia 247. Pentru a pătrunde în ierarhia tenisului mondial trebuie să participi la cel puţin 25-30 de turnee pe an.“
Banii, perpetua problemă a începătorilor
Incertitudinea unui buget constant şi suficient i-a creat Anei Bogdan probleme serioase, la fel ca oricăror altor jucători care îşi doresc să evolueze rapid. A fost şi cazul Simonei Halep, un model pentru Ana, care a pornit de jos şi nu s-a descurajat niciodată din cauza neajunsurilor. „Lipsa banilor constituie o piedică în evoluţia unui jucător de tenis. De aici decurg foarte multe neajunsuri legate de pregătirea şi participarea la competiţii. Oricât de talentat ai fi şi oricât de mult şi bine munceşti, dacă nu te verifici în competiţiile oficiale, şansele de a pătrunde spre vârf sunt foarte mici. Acum, locul 247 WTA nu-mi conferă aproape nimic financiar, ci doar avantajul că pot participa la turnee mai bine cotate şi cu avantaje mai mari. Banii câştigaţi de la ele îmi acoperă o mică parte a cheltuielilor. Cu toate neajunsurile, merg mai departe şi rămân încrezătoare în destinul meu. Şi Simona Halep a reuşit să-şi descătuşeze energiile după ani buni de tatonare şi experienţă. S-a produs acel declic şi şi-a văzut cu seriozitate de drum. O felicit şi îi doresc mult succes în continuare“, afirmă Ana Bogdan.
Ea a beneficiat până acum de sprijinul părinţilor şi al multor prieteni de familie şi crede că va reuşi, indiferent de ce obstacolele i se vor mai ivi în cale. „Atâta timp cât există dorinţă, motivaţie şi pasiune, încredere în tine şi posibilităţile tale, nimeni şi nimic nu-ţi poate bloca ascensiunea. Voi reuşi pentru că m-am considerat învingătoare chiar în situaţia în care am pierdut. Ştiam că totul se datorează scăpărilor de moment.“
A învins o legendă a tenisului mondial
Clasarea pe locul al doilea în ierarhia ITF a juniorilor i-a oferit Anei prilejul de a participa la turnee demonstrative, unde a jucat împotriva idolilor ei din copilărie. „Am avut onoarea să fiu invitată la un turneu demonstrativ în Liverpool, unde am rămas profund impresionată când m-am întâlnit cu legende ale tenisului mondial precum John McEnroe sau Martina Hingis. Mare a fost bucuria să închei acest turneu cu victoria împotriva Martinei Hingis, cu scorul de 6-4, 6-4. Este una dintre cele mai frumoase amintiri până acum şi o păstrez ca pe o motivaţie esenţială în sufletul meu pentru viitorul care mă aşteaptă şi pe care-l voi înfrunta cu toată încrederea şi speranţa.“
Articol publicat în nr.53 al revistei Sport Revolution
Leave a Reply