Atletismul românesc s-a confruntat cu două evenimente internaţionale în luna martie, prima la nivel mondial și a doua la nivel european. În primul caz este vorba de Campionatul Mondial indoor de la Sopot, Polonia, 15-16 martie, respectiv Cupa Europei la aruncări lungi pentru sezonul de iarnă. Sunt două evenimente ce ne oferă suficiente subiecte de reflecție și meditație.
Campionatul Mondial de la Sopot s-a desfășurat în zona celor trei orașe Sopot-Gdansk-Gdynia, în voievodatul Pomerania, în apropierea țărmului Mării Baltice. În sala „Ergo Arena” din localitate s-au întâlnit 138 de naţiuni, reunind peste 600 de sportivi de pe toate continentele, pentru a se decerna cele 78 de medalii în cele 26 de probe, 13 la masculin, 13 la feminin.
Acest Campionat Mondial a dat naştere la dispute interesante, cu multe rezultate în apropierea recordurilor mondiale. Delegaţiile multor ţări s-au rezumat la unul sau doi sportivi, puţine putând prezenta loturi complete din cauza baremurilor de participare foarte ridicate.
Statele Unite, cu 48 de atleţi, Rusia, cu 36, Polonia, cu 35, Marea Britanie, cu 32, Germania, cu 20, Jamaica, cu 22, au fost singurele loturi numeroase. România a fost şi ea prezentă, nelipsind de la nicio ediţie a acestor Campionate Mondiale, în total 16 la număr. Cristiana Cojocaru, 800 de metri, Doina Melinte, 1.500 de metri, Marieta Ilcu, lungime, Lilian Năstase, pentatlon, Gabriela Szabo, 3.000 de metri şi 1.500 de metri, Ionela Ţîrlea, 200 de metri sunt doar câţiva care au câştigat peste 30 de medalii de toate culorile la acest gen de campionate. Asta ca să ştim cine am fost.
România s-a numărat printre ţările cu o prezenţă medie, alături de Cehia şi Belarus, cu 8 sportivi, Etiopia, 9, Italia şi Olanda, 12, Brazilia şi Franţa, 7. Interesantă a fost declaraţia directorului de comunicare al IAAF: „A fost un campionat unic, într-un oraş ciudat.” Peste 70 de naţiuni au avut câte un singur reprezentant. A fost realizat un singur record mondial şi acela în ultima zi de concurs, de către ştafeta masculină a SUA, la 4X400, 3 minute, 2 secunde şi 13 miimi, dar şi foarte multe recorduri ale competiţiei.
Clasamentul final neoficial a avut frunte SUA, cu 8 titluri, Rusia, cu 3 şi Etiopia, cu 2. În afara lor, şi-au mai ascultat imnul alte 12 ţări: Marea Britanie, Polonia, Cehia, Franţa, Suedia, Olanda din Europa, respectiv Jamaica, Brazilia, Cuba din America, Noua Zeelandă din Oceania, Qatar din Asia şi Kenya din Africa. Alte 13 ţări au urcat pe podium.
La această ediţie, multe ţări au încercat schimbul de generaţii sau au renunţat la sezonul de sală, cunoscând dificultatea abordării în acelaşi an a ambelor sezoane: indoor şi outdoor.
Să trecem în revistă rezultatele. Proba de aruncarea greutăţii ne-a oferit un duel interesant între Rias Witing (SUA) şi David Storl (Germania), câştigat de primul cu 21.79, faţă de 21.27. Neozeelandeza Valery Adams, campioană olimpică şi lider probei, a câştigat cu 20.67, devansând-o pe germanca Schwanitz, 19.94, stabilind, astfel recordul, competiţiei. Reprezentanta noastră, Anca Heltne, a ocupat locul 11
Probele combinate de heptatlon băieţi şi pentatlon fete şi-au stabilit campionii mondiali în persoana liderului la zi, americanul Ashton Eaton, cu 6.632 puncte, aproape de recordul mondial, respectiv olandeza Nadine Broensen, cu 4.830 puncte, o surpriză plăcută, care a stabilit un nou record al competiţiei.
„Sprintul scurt” – 60 de metri a oferit o surpriză de proporţii la băieţi: englezul R. Kilty l-a devansat pe americanul Marvin Bracy, sub privirile comentatorului Maurice Green, deţinătorul recordului mondial al probei. La fete, jamaicanca Fraser-Pryce, cu 6.98, a stabilit un nou record al competiţiei, câştigând în faţa ivoriancei M. Ahoure, 7.01.
La 60 de metri garduri, americanul Omo Osague, cu 7.45, i-a devansat pe francezii Lagarde, 7.46 şi Darien, cu 7.47. La fete, americanca Nia Ali, 7.80, a oferit o surpriză de proporţii, depăşind-o pe campioana olimpică, australianca Sally Pearson, 7.85.
Trecerea la semifond a fost făcută de proba de 400 de metri, unde cehul Pavel Maslak, cu 45.24, l-a depăşit pe Chris Brown din Bahrain, 45.58. Le fete, Francesca McCorory (SUA) s-a detaşat cu 52.12 în faţa jamaicancei Spencer, 51.54.
La 800 de metri, etiopianul M. Aman, cu 1.46.63, l-a depăşit pe rusul Roistogov, 1.47.11. La fete titlul a revenit americancei H. Price, 2.00.06, care a bătut-o pe Angelika Cichoka, 2.00.44. Price a stabilit un nou record al competiţiei.
La 1.500 de metri, reprezentantul statului Jibuti, A. Souleyman, cu 3.37.52, i-a depăşit pe africanii A. Wotte (Etiopia), 3.38.08 şi marocanul A. Iguider, 3.38.21. La fete, suedeza de culoare Aregawi Abeba, cu 4.00.61, şi-a adjudecat proba.
Cea mai lungă dintre alergări, 3.000 metri, a oferit dispute interesante la băieţi: Kaleb Ndiku (Kenya) a câştigat cu 7.54.94 în faţa americanului Lagat, 7.55.22. La fete, supervedeta G. Dibaba din Etiopia, cu 8.55.04, a depăşit-o clar pe kenianca Obiri, 8.57.72.
Probele de ştafetă 4X400 au revenit categoric SUA, băieţii stabilind un nou record.
Probele de sărituri, cu care încheiem acest bilanţ (lungime, înălţime, triplusalt şi prăjină) au fost „mai europene”. Ele au oferit dispute şi titluri cu performanţe egale. La înălţime trei săritoare au depăşit ştacheta la 2 metri: rusoaica Kucina, poloneza Lickvinko şi Ruthbettia din Spania. La băieţi, qatarezul Essa Barshin l-a devansat pe rusul Ivan Uhkov cu aceeaşi performanţă, 2.38, dar cu încercări nereuşite mai puţine. Lungimea a revenit franţuzoaicei Eloase Lesueur, cu 6.86, iar la băieţi brazilianului Vinicius Da Silva, 8.28. Triplusaltul a oferit titlul rusului de culoare L. Adams, cu 17.37, în faţa cuplului cubanez Reve, 17.33 şi Pichardo, 17.24. La fete, duelul ruso-ucrainean Koneva (14.46) – Saladkha (14.45) a fost câştigat de prima.
Proba de prăjină a oferit alte surprize. Grecul Constantinidis Filippides i-a devansat pe germanul Mohr şi cehul Kudlicka, toţi sărind aceeaşi înălţime, 5.80, lipsa proaspătului recordman mondial, francezul Lavillenie, fiind determinată pentru succesul grecului. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi la fete. Cubaneza Da Silva, împreună cu Sidorova şi cehoaica Irina Svodoba, au trecut peste 4.70. Încercările ratate au stabilit, însă, clasamentul final.
Delegaţia României s-a întors acasă fără medalii, deşi Marian Oprea a cochetat cu bronzul, terminând proba de tripluslat pe locul 4, în apropierea podiumului. Ar fi fost o binemeritată răsplată pentru acest atlet valoros. Aproape de calificare în finală a fost şi săritorul în înălţime Donisan, care a ratat de puţin încercarea. La 1.500 metri, Zaizan a ratat încă din preliminarii, iar aruncătoarea de greutate Heltne s-a clasat pe locul 11, ea fiind amendată după concurs pentru dopaj. Ştefeta 4X400, o obişnuită a calificării în finale, incompletă în lipsa Angelei Moroşanu şi Mirelei Lavric, s-a clasat pe ultimul loc.
Acest Campionat Mondial ne-a demonstrat că sunt puţini atleţi pe care ne putem baza în viitor. Schimbul de generaţii impune o strategie bine concepută, urmărind atent probele de lungime fete, triplusalt fete, 800 de metri fete, 400 de metri fete, poate chiar pentatlon fete şi lungime băieţi, la care Campionatele Europene de juniori pot oferi satisfacţii în anii ce urmează.
Material publicat în numărul 47 al revistei Sport Revolution.
FOTO: zimbio.com
Leave a Reply