Totul pentru binele pugilismului românesc

Boxul românesc merge din rău în mai rău. Mărturie în acest sens stă situaţia deplorabilă în care se regăseşte sportul cu mănuşi din România. Totuşi, speranţele reînvierii acestei ramuri sportive sunt legate de alegerile din data de 23 noiembrie pentru funcţia de preşedinte al Federaţiei Române de Box. Unul dintre oamenii grei ai acestui sport, Marcel Boboc, fost boxer, promite să readucă la viaţă pugilismul românesc, împreună cu echipa sa din care face parte şi Leonard Dorin Doroftei, candidat pentru fotoliul de preşedinte.
Marcel Boboc crede că starea boxului din România este jalnică şi a oferit câteva soluţii pentru redresarea corabiei. Mai mult, fostul boxer a rememorat pe­ri­oada de glorie a acestui sport, când bo­xe­rii erau apreciaţi şi stimaţi pentru mun­ca lor. „Nu mai avem box în România. Suntem dezafiliaţi. În perioada co­mu­nistă toţi sportivii, chiar dacă erau ama­tori, se numeau amatori profesionişti da­torită beneficiilor pe care le aveau. Era sport de producţie, aveam un salariu, aveam o indemnizaţie. Vorbind de mine şi de echipa mea de box, primeam cinci kg de carne săptămânal şi pot spune că eram nişte privilegiaţi ai societăţii. Eram bine văzuţi, respectaţi, când bo­xam la amatori, umpleam Sala Poliva­len­tă, iar dacă acum joacă Oltchim, nu o umple aşa cum făceam noi atunci. Boxul crea o emulaţie“, a spus Marcel Boboc, care a făcut şi o scurtă analiză a mandatu­lui de preşedinte al lui Rudel Obreja în fruntea FR Box.
„Nu cred că a fost o idee bună a lui Obre­ja să bage căştile (n.r. – căştile de pro­tecţie purtate de boxerii amatori la com­petiţii). El poate a făcut şi lucruri bu­ne, dar s-a îndepărtat de toţi marii cam­pioni. N-ai cum să te duci la un mare turneu de nivel mondial fără Vaştag şi fără Doroftei. Când te duci cu ei, nu mai eşti furat, eşti respectat şi cred că astfel de oameni trebuie să facă parte din de­le­ga­ţia României întotdeauna. Ne-am dat sea­ma că avem nevoie de Doroftei pentru că nu este refuzat niciodată“.

„Doroftei este omul care deschide uşile!“

Marcel Boboc îşi doreşte ca, împreună cu Leonard Dorin Doroftei, să revolu­ţio­neze boxul din România. „Suntem o echi­pă mai amplă la ora actuală, din care fac parte Vasile Cîtea, antrenorii Auraş, Titi Tudor şi Lăcătuş, cel care era foarte de­votat lui Obreja, dar l-a părăsit şi acesta. Toată lumea şi-a dat seama că de unul singur nu poţi. O să ne fie greu la în­ceput, dar suntem încrezători şi cred că, la ora actuală, cel mai bun ca pre­şe­din­te ar fi Doroftei. Cred asta pentru că şi-a luat o afacere de la zero la Ploieşti, iar pentru mine este şi un bun manager. Eu la Râmnicu Vâlcea am avut acum două săptămâni Campionatul Naţional de cadeţi şi am început campania «Spune nu violenţei, da inteligenţei!». Am fost în sala unui liceu şi cred că erau o mie şi ceva de elevi cu care am vorbit şi am fă­cut poze, iar apoi a venit directoarea şi a spus că ea nu poate să-i facă să tacă mă­car cinci minute, iar Doroftei i-a făcut să-l asculte 40 de minute. Doroftei re­pre­zintă visul de jos. Primarul din Râmnicu Vâlcea a venit la gală şi mi-a promis că-mi deschide o secţie de box în cadrul CSM-ului şi că va repara sala. Doroftei este omul care deschide uşile. Candi­dea­ză şi Fănel Trandafir, care este prietenul meu, nu mă dezic nici de el, dar nu cred că este bun pentru funcţia de preşedinte“, a mai spus Marcel Boboc.

„Boxul este un sport al oamenilor săraci“

Dacă fotbalul sau tenisul sunt sporturile oamenilor cu dare de mână, boxul poate fi numit sportul oamenilor săraci, aşa cum recunoaşte şi Marcel Boboc, care e de părere că printr-o campanie de atragere a copiilor către sala de antrenament, România ar putea avea din nou per­formanţe pugilistice importante la ni­vel mondial. „Vrem să regionalizăm boxul. Boxul este al oamenilor săraci. Eu am fost sărac, Doroftei a fost sărac, Rudel Obreja a fost sărac, toţi din box am fost săraci. Trebuie să ne îndreptăm că­tre copiii săraci şi să-i sprijinim cu echipament. Eu vorbesc cu copii de la Centrul Olimpic pe internet şi se plâng că boxul e singura disciplină la care nu sunt îmbrăcaţi toţi la fel. România a fost Cu­ba Europei, am fost locul trei pe na­ţi­uni în lume. Era Cuba, Rusia şi apoi eram noi. Ne duceam la mondiale şi luam şap­te medalii, iar acum ne bucurăm că avem participanţi la Jocurile Olimpice“.
Boboc a alcătuit succint planul re­dre­să­rii boxului românesc, pe care l-a gândit atât în termen financiar, cât şi administra­tiv. „Trebuie să gândim un program amplu. Noi cheltuim cam 30 de milioane pe un copil la lot. Eu am venit cu propunerea de a lăsa copiii în mediu familial şi de a le da indemnizaţie pentru efort opt mi­li­oane, plus cinci milioane antrenorului. Aşa cred că se vor dezvolta mai uşor. Da­că vom veni la federaţie, nu vom schim­ba lucrurile de azi pe mâine, dar ne do­rim să promovăm copiii la televizor. Eu de trei ani de când m-am întos la Râmnicu Vâlcea am făcut patru copii cam­pioni şi am o foarte bună colaborare cu presa. Când mă uit la Biroul Federal actual, mă îngrozesc şi regret că nu am fă­cut parte din el pentru că boxul nu s-ar fi aflat în starea asta“, a conchis Marcel Boboc.
Cred că oamenii din politică nu au ce căuta în sport!
Notă autor: acest articol a fost realizat înaintea alegerilor pentru funcţia de pre­şedin­te al FR Box.