Henner Rodel a fost unul din cei mai spectaculoşi ciclişti prezenţi la Turul României, între 30 iunie şi 6 iulie. Germanul a fost, de departe, cel mai bun sprinter din competiţie şi a reuşit să câştige, la finalul celor 7 zile, tricoul roşu. În urma “Micii Bucle”, am stat de vorbă cu Henner şi am încercat să surprind câteva aspecte importante vizavi de această competiţie, care pare să crească de la an la an. De asemenea, am vorbit şi despre cariera lui de ciclist şi despre greutăţile pe care le poate întâmpina un astfel de sportiv.
S.R: Am înţeles că nu ai fost pentru prima oară în România. Ne poţi spune cum au fost experienţele precedente în ţara noastră?
H.R: A fost pentru a treia oară când am venit în România. Prima oară, am fost în 2008, în prima călătorie în ţara voastră. Am mers timp de o săptămână de-a lungul ţării cu maşina şi am asistat la o petrecere de Anul Nou în Bucureşti. A fost grozav! În timpul acelei călătorii, le-am spus unor prieteni că ar fi frumos să mă întorc în România în calitate de ciclist.
S.R: Să înţeleg că Turul României ţi-a dat această oportunitate?
H.R: Nu chiar. În 2011, am venit la Turul Sibiului. Deşi este una din cele mai frumoase părţi ale României, nu a fost o zonă potrivită pentru un sprinter ca mine. Prea mulţi mulţi. În Turul României am fost invitaţi abia în acest an. Poate pentru că unul dintre cicliştii din echipa mea, Johannes Heider, a câştigat tricoul de căţărător şi locul 3 la general în 2012.
S.R: Cum ai descrie această prima participare a ta la Turul României?
H.R: Cred că a fost unul din momentele principale ale acestui an. La început, mi-a fost puţin teamă de organizare. Ştiu că e nevoie de o organizare foarte bună pentru a face un astfel de tur în doar 7 zile. Iar din câte ştiu, uneori se poate sfârşi cu o catastrofă. Dar de la începutul Turului, totul a fost foarte bine.Organizarea, blocajele de pe străzi, transferurile, programul, informaţiile despre hoteluri. Vreau să îi complimentez pe cei care s-au ocupat de această competiţie!
S.R: Ne poţi spune câteva lucruri despre cariera ta de ciclist?
H.R: Fac ciclism de la 18 ani. Încă din primele curse, antrenorul meu şi-a dat seama de ce capacitate am şi m-a trimis la o şcoală de sport din Erfurt. Am lucrat alături de Toni Martin şi Marcel Kittel. Am fost 4 ani în echipa naţională a Germaniei. Am câştigat 2 medalii de argint la campionatele germane şi am avut şi succese la competiţiile internaţionnale.
S.R: Te ocupi doar cu ciclismul sau mai practici şi alte activităţi în paralel?
H.R: Asemenea celorlalţi biciclişti din echipa ema, nu sunt un ciclist profesionist. Nu făceam bani dacă aş fi rămas doar un ciclist. Aşadar, trebuie să muncesc zi de zi, ca un om normal. După sau înainte de muncă încerc să-mi fac şi antrenamentele. De fapt, aproape toate vacanţele pe care mi le iau sunt pentru antrenamente. Din păcate, faptul că nu sunt ciclist profesionist mă împiedică să câştig foarte multe curse.
S.R: Cum ai caracteriza ciclismul din Germania, vizavi de cel din România?
H.R: În Germania, ciclismul are un renume prost în Media, aşa că este destul de greu să găseşti sponsori pentru echipe şi pentru curse. Avem doar un tur mic destinat elitelor în ţara noastră. Dar pentru a fi în formă, cicliştii au nevoie de curse pe măsură, care să se întindă pe durata a zile întregi, mai ales la începutul sezonului. Astfel, încercăm să participăm la cât mai multe competiţii în afara ţării. Fără această experienţă, ar fi imposibil să termini un tur precum Turul României, de exemplu. Cât despre diferenţele dintre ciclismul din România şi cel din Germania, cred că nu sunt foarte mari. Ambele ţări au sportivi buni. Cum am spus mai devreme, în Germania, ciclismul nu este un sport bine mediatizat, dar în ţara voastră, federaţia face deja multe lucruri pentru a-i creşte popularitatea.
S.R: Dacă Turul Franţei se numeşte “Marea Buclă”, noi îi spunem Turului României “Mica Buclă”. Crezi că este o comparaţie corectă?
H.R: Da, este una justă. Am pedalat peste 1000 de kilometri într-o săptămână. Dacă facem un raport, este la fel ca în Turul Franţei. De asemenea, am avut şi traseu montan, ca în Franţa, plus peisaje frumoase. Mai mult decât atât, ambele sunt foarte bine organizate. Singura diferenţă dintre cele două ar fi popularitatea, dar cred că organizatorii şi Fedraţia Română de Ciclism sunt pe drumul cel bun!
S.R: Ce înseamnă câştigarea tricoului roşu pentru tine şi pentru cariera ta?
H.R: A fost unul din cele mai mari succese! A fost o onoare să îmbrac acest tricou în timpul curselor şi la festivitatea de premiere. De asemenea, a fost o mândrie să îl câştig în cadrul unui astfel de tur. Sper să mă ajute pe viitor!
FOTO: Facebook










2 Comments
cristi neacsu
27.07.2013 at 11:15Frumos, un german care lauda organizatorii pentru acest tur al Romaniei. Poate ca nu ar strica sa mai lasam orgoliile si sa dezvoltam pentru a capata si mai multa popularitate si totodata satisfactie. Doar linistiti sufleteste vom putea realiza lucruri frumoase! Drum bun in activitate celor care isi doresc asta!
Anonimul curajos
27.07.2013 at 16:18da, frumos 🙂
daca nu citeam aici despre Turul Romaniei habar nu aveam, nu sunt fan ciclism dar imi place cand ceva se intampla bine si frumos in tara mea.
Bravo celor de la ciclism si felicitari Sport Revolution!