Pe 1 noiembrie, nataţia şi-a desemnat noul conducător. Camelia Potec, fosta mare campioană olimpică de la Atena, a devenit cel mai tânăr preşedinte de federaţie din România. Fostul secretar federal nu a avut contracandidat, câştigând cu unanimitate de voturi alegerile. De acum înainte, Potec va avea ingrata misiune de a resuscita un sport aflat în moarte clinică. Conştientă că s-a înhămat la o muncă de Sisif, fosta înotătoare are planuri măreţe în fruntea Federaţiei Române de Nataţie şi Pentatlon Modern, planuri pe care le-a dezvăluit în rândurile ce urmează.
S.R. Ai câştigat alegerile cu unanimitate de voturi. Cum vrei să le răsplăteşti încrederea tuturor celor care te-au votat?
C.P. Sunt sigură că nu-i voi dezamăgi, iar realizările mele în fruntea acestei federaţii vor vorbi de la sine. Sper totuşi ca şi echipa pe care mi-am ales-o sau a fost votată să aibă aceeaşi dorinţă, putere de muncă şi ambiţie la fel ca mine.
S.R. Imediat după alegerea ta ca preşedinte, ai declarat că e foarte greu să avem un campion olimpic la Rio, dar la Tokyo este posibil. De ce eşti atât de încrezătoare că vom câştiga o medalie de aur la nataţie, la JO 2020?
C.P. Nu am declarat niciodată că vom avea campion olimpic la Tokyo. Am spus doar că îmi doresc să câştigăm cât mai multe medalii internaţionale, iar dacă Rio, cu părere de rău, eu cred că nu va fi o competiţie cu medalii, Tokyo va fi altceva. Sper totuşi că scepticismul meu în ceea ce priveşte Rio să se dovedească nefondat, iar înotătorii români să ne surprindă plăcut.
S.R. Ai devenit cel mai tânăr preşedinte de federaţie din România? Simţi vreo presiune pe umerii tăi din acest motiv?
C.P. Simt o presiune nu pentru că sunt cel mai tânăr preşedinte de federaţie, ci pentru că am foarte multe proiecte de pus în aplicare şi îmi doresc să le realizez pe toate, dacă s-ar putea, în acelaşi timp. Cel mai mare critic al meu sunt chiar eu.
S.R. Care crezi că e cea mai mare problemă cu care se confruntă nataţia din România în acest moment? Cum îţi propui să rezolvi această problemă?
C.P. Eu cred că nataţia din România se confrunta cu două mari probleme în acest moment. Bazele materiale şi partea financiară. Avem foarte puţine baze materiale şi în stare foarte proastă, iar bugetul de la federaţie nu ajunge pentru a dezvolta noi proiecte. Cred că atragerea sponsorilor este necesară pentru a ca nataţia să renască. Ca să nu mai vorbim că această federaţie reprezintă, pe lângă înot, săriturile în apă şi pentatlonul modern, discipline în care nu s-a investit aproape deloc. Am început deja să facem lobby pe toate planurile şi la toate nivelurile pentru modernizarea bazelor actuale, dar şi pentru construirea altora.
S.R. Nataţia e într-un con de umbră în ultimul timp. În acest context, cum crezi că pot fi atraşi copii să vină la bazin?
C.P. Încă mai sunt copii care vin la bazin. Pentru ei vom crea proiecte cu scopul de a-i atrage. Îmi doresc ca ei să ştie sau să descopere frumuseţea şi beneficiile acestor sporturi. Obictivul principal rămâne, totuşi, de a-i convinge să rămână la sportul de performanţă prin oferirea unor condiţii optime de pregătire şi concurs, mai multă vizibilitate şi alte beneficii. Încercăm să le oferim continuitate şi un viitor bun.
S.R. Fostul preşedinte al federaţiei, Viorel Păunescu, este preşedinte onorific acum. Îi vei cere sfaturi dacă vei avea dificultăţi în a conduce federaţia?
C.P. Binînţeles. Când am venit să lucrez în cadrul federaţiei ca secretar federal, am avut şi promisiunea dânsului că va rămâne în continuare alături de nataţie şi de mine dacă voi candida şi voi câştigă alegerile. Dânsul este un om de cuvânt şi pentru mine a fost şi este în continuare una dintre persoanele în care am foarte mare încredere.
S.R. Înainte de alegeri, susţineai că România are nevoie de bazine de înot. Cum vor putea fi construite aceste bazine, în condiţiile în care situaţia economică a ţării este dezastruoasă?
C.P. Este adevărat că situaţia economică a ţării este dezastruoasă, dar asta nu înseamnă că România nu poate avansa, că în România nu se mai poate face nimic, că ar trebui să ne lăsăm bătuţi şi să ne plângem de milă. Eu, cel puţin, nu sunt aşa. Există fonduri europene, există şi oameni care iubesc aceste sporturi, iar eu sunt aici ca să-i găsesc.
FOTO: Facebook Camelia Potec.
* Articol publicat în numărul 44 (noiembrie-decembrie) al revistei “Sport Revolution”
Leave a Reply