În 1991, la Edmonton (Canada), România încheia pe locul 5 Campionatul Mondial de baschet dedicat juniorilor. Era o performanţă răsunătoare pentru tinerii tricolori, printre care se numărau Ghiţă Mureşan, Marcel Ţenter sau regretatul Toni Alexe, dar la care îşi aducea aportul şi unul dintre marii descoperitori de talente din baschetul românesc: Liviu Călin.
Născut pe 18 septembrie 1953, Liviu Călin a absolvit Institutul de Educaţie Fizică şi Sport (actuala Universitate Naţională de Educaţie Fizică şi Sport) în 1978. A început să îndrume copiii către baschet și a colaborat cu antrenori de renume, precum Horațiu Giurgiu sau Dan Săndulache. La Clubul Sportiv Școlar 4, unde a antrenat câțiva ani buni, s-au remarcat mulți jucători talentați, printre care Tzachis Gherasim, Titi Popa sau Tiberiu Rist. „Nu existau cluburi particulare. Existau cluburi școlare, care erau dezavantaje de liceele cu program sportiv. Acestea erau privilegiate, aveau programe mai încărcate din punct de vedere sportiv”, spune Liviu Călin.
Între 1983 și 1991, Liviu Călin s-a aflat în staff-urile tehnice ale celor trei reprezentante ale României: U18, U20 și naționala de seniori. Aici a avut sub comandă jucători din întreaga țară, printre care Ghiță Mureșan, Marcel Țenter, Toni Alexe, Titi Popa sau Atilla Szabo.
După ce toți acești baschetbaliști și-au încheiat junioratul, antrenorul a decis să își ia inima în dinți și să facă pasul către Germania. Șansa a apărut în orașul Braunschweig, un fost mare centru comercial din Germania medievală . „Am ajuns coordonator într-un program de tineri baschetbalişti. Am început de la zero şi am ajuns unul din cele mai puternice centre la nivel de juniori şi tineret”, povestește Liviu Călin.
FIind preocupat de programele de dezvoltare a copiilor, Liviu Călin a ales să devină antrenor de liga a doua după 2000, când în Braunschweig s-a format o nouă echipă, Metabox, cu dreptul de a juca în prima divizie. Românul a continuat să formeze jucători puternici, la formația secundă, Spot Up Medien, pe care i-a trimis ulterior la echipe importante. Prin mână i-au trecut, pe lângă numeroși reprezentanți ai Germaniei la seniori și tineret, alți baschetbaliști cunoscuți în Europa: olandezul Robin Smeulders sau americanul Zack Wright, reprezentant al Bosniei. „Aici, în Germania, se poate să fiu antrenorul cu cei mai mulți jucători promovați în prima ligă”, declară cu mândrie Liviu Călin.
La Metabox Brunschweig, actualmente New Yorker Braunschweig, Liviu Călin este antrenor secund, dar doar la meciurile de acasă, deoarece nivelul de muncă de la echipa a doua, Spot Up, este unul foarte ridicat. De asemenea, românul antrenează și reprezentanta landului Niedersachsen. „Pot aduna jucători din toată Germania, pe care îi pun să joace în echipa de liga a doua şi îmbin astfel cele două job-uri.”, continuă Liviu Călin. De asemenea, în Germania nu este permis ca un antrenor federal să fie și antrenor principal de primă ligă.
În această vară, numele lui Liviu Călin a fost asociat cu cel al lui Dennis Schroder, jucătorul german în vârstă de 20 de ani, de origini ghaneze, selectat de Atlanta Hawks în draft-ul NBA. Practic, românul a fost cel care i-a pus lui Scrhoder mingea în mână. „Când avea 7-8 ani de zile se dădea cu skate-ul. Într-o bună zi, am ieşit în parc şi i-am spus: <<Măi, băiatule, nu te mai juca şi nu mai pierde timpul! Vino la club!>>. Un an de zile nu am lucrat cu el, dar pe urmă l-am introdus într-un program de şcoală, în care făcea de trei ori pe săptămână, în clasa a cincea, antrenament cu mine. Cred că vreo trei ani de zile a făcut treaba asta. El era o fire mai rebelă, iar după nu a mai venit la şcoală timp de un an de zile. După aceea, pe la vreo 15 ani, a venit la mine şi mi-a spus să-i mai dau o şansă. L-am preluat şi de atunci a avut evoluţia asta senzaţională”.
În 2011, Dennis juca aproximativ 20 de minute pe meci în liga a doua. În 2012, era votat cel mai bun jucător din Liga a II-a, iar anul trecut, cel mai bun tânăr jucător din prima divizie. „E o mutare foarte dură”, spune Liviu Călin vizavi de transferul lui Dennis în NBA.”Dacă reuşeste să-şi găsească echilibrul şi dacă va munci, este de mare perspectivă”, a continuat antrenorul.
Deși antrenează de 22 de ani în Germania, Liviu Călin a mai avut legături cu baschetul românesc. El a fost numit antrenor principal al tricolorilor în campania 2006-2007, fiind încurajat de Mircea Cristescu și de Dan Berceanu. Dar lucrurile nu au stat la locul lor. “Eu am avut o înţelegere cu Carmen Tocală de la 2 până la 4 ani. Ea nu mi-a spus mie că ar fi trebuit să mă calific în prima grupă”.
Cu Liviu Călin pe bancă, naționala a disputat 8 partide. 6 dintre acestea au fost jucate în grupa A din divizia a doua valorică, alături de Elveția, Irlanda și Cipru. Tricolorii au câștigat 5 meciuri, iar singura înfrângere a fost pe terenul Elveției. După încheierea fazei grupelor, a urmat barajul cu Finlanda. După ce românii au câștigat pe teren propriu, la Târgu Mureș, cu 83-76, a urmat deplasarea în Finlanda, unde tricolorii lui Călin au pierdut la nu mai puțin de 50 de puncte diferență, 61-111! „Mi s-a reproșat că aș fi vândut meciul”, a declarat antrenorul român.
Meciul de la Helsinki a fost ultimul pentru Liviu Călin, în calitate de selecționer al naționalei României. Este un capitol despre care tehnicianul nu vorbește cu regret, ci din contră: „Băieții au muncit extraordinar. Am cel mai mare respect pentru ei. Normal, a trebuit să-i ţin puţin în frâu, poate unora nu le-a convenit, dar timp un an de zile au muncit exemplar”. De asemenea, Liviu Călin remarcă faptul că în acea perioadă toți jucătorii de top ai naționalei au prins contracte bune: Virgil Stănescu s-a transferat în Rusia, Cătălin Burlacu, în Italia, Bogdan Popescu, în Franța.
Făcând o comparație între baschetul german, pe care îl cunoaște de mai bine de 20 de ani și baschetul românesc, cel care i-a deschis cariera, Liviu Călin subliniază câteva diferențe: „Baschetul german este foarte profesional. Antrenorii sunt competenți, asistența medicală, la fel. Totul este stabil, se primesc banii regulat. Nivelul societății se reflectă și în sportul de performanță. Încet, încet, devine un sport americanizat, iar influența iugoslavă este tot mai redusă”.
Deși nu mai are contact cu baschetul românesc de câțiva ani buni, echipa Sport Revolution îl felicită pentru Liviu Călin pentru amprenta pe care și-a lăsat-o, în urmă cu ceva vreme, asupra sportului de sub panou autohton, dar și pentru cea pe care continuă să o lase la nivel european și chiar mondial! Felicitări!
FOTO: Arhiva personală (Liviu Călin)
*Material preluat din numărul 42 al revistei “Sport Revolution”.
