În preliminariile mondiale pentru Brazilia 2014, ieri seară, la Chişinău, a avut loc meciul de fotbal dintre selecţionatele Moldovei şi Muntenegrului. Finalmente, victoria a revenit micuţului stat ex-iugoslav, cu scorul de 1-0, după golul marcat de Vucinic, în condiţiile în care echipa sa juca în inferioritate numerică.
Meciul s-a disputat pe un teren foarte greu, pe o ploaie rece şi vânt care în unele situaţii a încurcat degajările şi pasele. Muntenegru a venit cu nasul pe sus, însă vedetele din atac, Jovetic şi Vucinic, au fost inexistente până spre finalul partidei. Pekovic a fost eliminat în minutul 60 pentru că a primit al doilea cartonaş galben, dar, paradoxal, golul a venit în poarta moldovenilor. O parte importantă din vină o are şi selecţionerul Ion Caras, care a ales să efectueze singura modificare în formula de start, la un corner al oaspeţilor. Josan l-a înlocuit pe Gheorghiev, iar la acea fază a picat şi golul, precedat de un fault clar în atac al lui Damjanovic asupra lui Golovatenco.
Una peste alta, Moldova nu a jucat rău. Defensiva a mai şi greşit, însă căpitanul echipei, Epureanu, de la Dinamo Moscova, a făcut un joc excelent. A deposedat, s-a plasat foarte bine, a dublat, a suplinit unele nesincronizări ale colegilor, dar singur nu poate face totul. Simion Bulgaru l-a ajutat într-o oarecare măsură, însă insuficient pentru ca acest duet să fie indestructibil. Lateralii Bordian şi Golovatenco au alternat momentele bune cu perioade în care dispăreau din joc, iar de pe părţile lor s-a centrat cam mult. Portarul Paşcenco a apărat bine, golul neputându-se imputa. Mai mult, a avut o intervenţie miraculoasă, la parada în faţa lui Volkov.
În linia mediană, cleştele mijlocaşilor defensivi Gaţcan-Ioniţa a fost cheia jocului. Aceştia au dat un randament foarte bun, prin recuperarea multor baloane, joc aerian util, completare reciprocă, disponibilitate fizică remarcabilă şi luciditate la pasare. Păcat de Gaţcan, de la Rostov, pentru tâmpenia de a fi luat două cartonaşe galbene gratuite, care îl fac să absenteze de la Odesa, marţi, când Moldova întâlneşte Ucraina. Dedov a avut câteva acţiuni bune, însă prea puţin pentru a fi periculos, în timp ce Gheorghiev a fost depăşit de miza partidei. Paşcenco s-a bătut mult, însă, incredibil, în două situaţii în care Sidorenco ar fi putut să îi paseze, acesta nu a făcut-o, ratându-se astfel faze importante de atac.
Sidorenco, singurul atacant de careuz, postură de conjunctură pentru el, a fost prea mult cu spatele la poartă, iar lipsa de luciditate la cele două faze în care îl avea pe Alexandru Paşcenco în preajmă, trebuie să dea de gândit. De altfel, lipsa creativităţii şi a fanteziei în preajma careului advers au făcut ca muntenegrenii să citească uşor jocul şi să oprească relativ repede acţiunile de atac ale moldovenilor. Doar şuturile de la distanţă, Dedov, Gaţcan şi Ioniţa au fost cu adevărat periculoase.
Josan a fst introdus pe teren să dinamizeze jocul, reuşind pe alocuri acest lucru. Prea puţinii jucători ofensivi, dar şi teama de un rezultat mare, au amprentat evoluţia tricolorilor de peste Prut.
De neînţeles de ce nu au fost folosiţi un Doroş, Bugaiov, Picuşcean sau Suvorov, în condiţiile în care jumătate de oră aveai superioritate numerică. În momentul eliminării din tabăra adversă, se impunea o modificare de registru tactic, care însă nu a venit.
Selecţionerul Ion Caras a surprins prin formula ofensivă folosită, iar acea mutare neinspirată de la gol probabil că încă îi dă de gândit. O altă întrebare se referă la cele două posibilităţi de înlocuire nefolosite de Ion Caras, fie şi măcar pe final de partidă, când se putea apăra un 0-0 prestigios pentru Moldova.
Concuzionând, evoluţia Moldovei este una încurajatoare, dar mai este mult de muncă până la a afirma că echipa joacă fotbal de calitate.










1 Comment
telik
23.03.2013 at 18:26incurajatoare?? as spune mizerabila evolutia nationalei, nu am privit prima repriza, dar din ce am vazut in repriza a doua, jocul a fost rau de tot, fiecare se gandea “nu cumva sa primim gol” si incercau ceva sa faca, pentru a scoate un 0-0, abea alergau, pase imprecise si dracu stie unde… chiar si in meciul cu anglia nu au jucat atat de rau, imi pare rau de aceasta echipa care se cearta intre dansii, care parca este zombata, imi pare rau de federatia noastra care nu face nimic pentru fotbalul nostru, dar se gandeste cum sa se mai imbogateasca pentru a mai construi o vila, dar nu se gandeste cum sa ridice nivelul fotbalului moldovenesc…
Sper sa vad si eu candva un fotbal frumos facut de nationala, care sa nu fie o surpriza pentru toti, dar o evolutie permanenta. Nu le cer sa castige toate meciurile si sa fim cei mai buni, dar sa arate un fotbal frumos, unde se lupta pentru fiecare minge, pentru fiecare ocazie, pentru fiecare evolutie. Sa iasa cu moralul “vom castiga chiar daca adversarul e mai bun”.