Au fost mai întâi Campionatele Naționale Şcolare din 1990 la șase discipline sportive-atletism, baschet, fotbal, gimnastică, handbal și volei, care au continuat până în anul 2001. Un an mai târziu a pornit la drum Olimpiada Națională a Sportului Școlar, organizată în paralel cu campionatele pe țară ale elevilor legitimați la cluburile sportive școlare și liceele cu program sportiv. Acum, în 2013, putem vorbi despre prezența în competiții, la 19 sporturi, a circa 100.000 de elevi, numai în fazele zonale.
O creștere spectaculoasă, remarcată și de Alin Păunescu, inspector general în Ministerul Educației Naționale, care, după cum ne-a mărturisit fără să se plângă, nu are niciun subaltern. Se bazează în schimb pe cei 42 de inspectori de educație fizică din țară cu care, de altfel, are întâlniri periodice. Dar nu despre asta e vorba, ci, îndeosebi, despre fazele finale, etapele naționale de fapt, care se vor derula între sfârșitul lunii lui Făurar, la sanie, în masivul Parâng și canotaj, care vor încheia ediția 2013 la Năvodari, în prima jumătate a lui august.
Până la această fază, calendarul competițional a prevăzut întreceri sub forma de serbări sportiv-culturale pentru învățământul preprimar, primar, gimnazial și profesional din mediul urban și rural. Preferințele copiilor au variat de la fotbal pe teren redus, la alergări de viteză, rezistență sau cros, handbal, rugby, baschet, volei, șah, tenis de masă, oină, badminton, pentatlon, tetratlon, ultimele două, pe echipe, discipline care se regăsesc în programele școlare de educație fizică.
Au urmat cele opt întreceri zonale, individuale și pe echipe, minimum cinci, cu etape la 26 de competiții în 41 de județe și municipiul București, care vor angrena peste 90.000 de participanți. Zona I, Moldova, cuprinde județele Iași, Neamț, Suceava, Botoșani, Bacău, Vaslui. Din zona a II-a fac parte Constanța, Tulcea, Brăila, Buzău, Vrancea, Galați. Zona a III-a e compusă din Prahova, Ilfov, Teleorman, Călărași, Ialomița, Giurgiu. Mergând spre vest, ajungem la zonele V și VI. Prima cu Alba, Hunedoara, Mehedinți, Timiș, Caraș-Severin, Arad, cealaltă cu Harghita, Cluj, Mureș, Covasna, Brașov, Sibiu. Nord-vestul are numai cinci județe, Bistrița-Năsăud, Maramureș, Satu Mare, Bihor și Sălaj. În fine, Bucureștiul încheie periplul cu cele șase sectoare ale sale. Ce simplă pare, la prima vedere, această zonare, dar politicienii au alte păreri pentru viitoarea regionalizare. Asta e, însă, treaba altora, pe noi ne interesează bunul mers al sportului românesc.
Localitățile care vor găzdui etapele naționale sunt din 14 județe și municipiul București, două urmând să se desfășoare în Brașov, Constanța și Harghita. În ordinea disputării lor, acestea fiind: Parâng-Hunedoara la schi alpin și sanie, Râșnov-Brașov la sărituri cu schiurile și biatlon, Gheorgheni-Harghita la schi alpin, Miercurea Ciuc-Harghita la judo, Buzău la gimnastică artistică fete și băieți, Bascov-Argeș la kaiac-canoe, Craiova-Dolj la scrimă, Călărași la baseball, Sfântu Gheorghe-Covasna la lupte libere, Reșița-Caraș-Severin la înot, Botoșani la lupte greco-romane, Bistrița la gimnastică ritmică, București la atletism, juniori I, Constanța la tenis de masă, Timișoara la șah, Năvodari-Constanța la canotaj.
Leave a Reply