Articol preluat de pe cotidianul.ro
Am început seria dezvăluirilor privind devalizarea UCECOM în urmă cu ceva timp și pot spune că am fost plăcut surprinși să constatăm că mai multe asociații meșteșugărești s-au alăturat acestui demers jurnalistic și au pus la dispoziție documente, puncte de vedere și opinii cu privire la acest subiect. Acesta este motivul pentru care vreau să aduc mulțumiri celor care au înțeles că, deși, așa cum spunea James Clavell, „adevărul este cea mai importantă muncă în lume, dar și cea mai periculoasă”, este de datoria noastră să aducem acest adevăr în atenția opiniei publice. Acesta este motivul pentru care vom analiza fiecare dintre aceste documente pentru a avea o reprezentarea cât mai clară a situației.
Revenind la subiectul nostru, ne-am propus să evidențiem ”METODA” creată pentru a da aparența legalității și prin care conducerea UCECOM, prin intermediul Curții de Arbitraj, a emis Sentințe Arbitrale, substituindu-se instanțelor judecatorești.
Un caz concret îl reprezintă cel al Cooperativei Meșteșugărești Artă și Precizie care a fost reprezentantă în fața instanțelor judecătorești de juriști ai UCECOM, cu toate că, în fapt, Cooperativa Meșteșugărească Artă și Precizie a fost retrasă din sistemul cooperatist UCECOM din 1990, cu acordul exprimat a peste 2/3 din membrii cooperatori, conform legii.
Astfel, în decembrie 1990, datorită dorinței de descentralizare a activității, Cosiliul Cooperativei a hotărât convocarea unei Adunări Generale având drept scop întocmirea listelor de convocare. Totodată, a avut loc și un referendum pe data de 07.12.1990 pentru consultarea cooperatorilor în legatură cu desprinderea Cooperativei Artă și Precizie de UCECOM și transformarea acesteia într-o societate privată pe acțiuni. Atât pentru convocare, cât și pentru referendum au fost întocmite liste ale cooperatorilor, separat pentru fiecare secție, listele fiind distribuite și semnate de majoritatea cooperatorilor.
În data de 12.12.1990, la Sala Polivalentă din București, conform convocatorului, a avut loc Adunarea Generală a membrilor cooperatori. Lucrările Adunării Generale au fost înregistrate pe casete video și consemnate de către un stenograf angajat, care a întocmit și un proces-verbal al Adunării Generale în formă decodificată.
Cu ocazia acestei Adunări Generale s-a pus în discuție desprinderea cooperativei de UCECOM, astfel încât au fost împărțite 523 de buletine de vot cu întrebarea ”sunteți de acord cu retragerea cooperativei din UCECOM ?”. Un buletin a fost anulat, 517 buletine aveau răspunsul ”DA” și cinci aveau răspunsul ”NU”, astfel încât Adunarea Generală a hotărât în proporție mai mare de 2/3 desprinderea cooperativei de UCECOM.
Prin adresele nr. 8202 din 28 decembrie 1990 și 8203 din 28 decembrie 1990 s-a adus la cunoștința Uniunii și UCECOM hotărârea de desprindere a Cooperativei din UCECOM.
Odată cu desprinderea din sistemul cooperatist și de sub tutela UCECOM a Cooperativei Artă și Precizie, așa cum am evidențiat în baza actelor, reprezentanții din conducerea UCECOM și-au dat seama că vor pierde controlul asupra spațiilor comerciale deținute de aceștia și, pentru a nu exista un precedent ca și celelalte cooperative să poată proceda la fel, au creat niște cooperații. Astfel, în contradictoriu cu situația prezentată și în contradicție cu hotărârea Adunării Generale a Referendumului și a rigorilor legale, împreună cu o parte dintre membrii cooperatori care au hotărât anterior, prin vot, desprinderea din sistemul cooperatist, au dat aparența înființării unor noi cooperative mesteșugărești SOCOM ORRIS, respectiv SCCA Giuvaerul, asupra cărora a fost apreciat definitiv și irevocabil din partea instanțelor judecătorești, că toate actele care au stat la baza constituirii au fost ”înființate prin încălcarea disp. Decr. 31/1954, Instr. UCECOM 267/1972, Decret lege 66/1990, statutul cadru al cooperative mesteșugărești și Hotărârii 1/26.04.1991 a Consiliului UCECOM”, cu încălcarea dispozitiilor legale, atât cele ce reglementează cadrul juridic al societăților comerciale, cât și cele specifice cooperației.
Conform deciziei 399 din 22 iunie 1994 a Tribunalului București care a statuat că ” ……. rezultă fără putere de putință, de tăgadă că cei 140 de membri ce s-au desprins din S.C. ARTĂ ȘI PRECIZIE, au înființat Socom Orris, cu încălcarea tuturor dispozițiilor legale, atât cele ce reglementează cadrul juridic al societățiilor comerciale, cât și cele specifice cooperației”.
Astfel, s-au înscris în SOCOM ORRIS cu un patrimoniu care nu le mai aparținea de la data de 20.03.1991, acesta fiind, așa cum arătat, proprietatea legală a S.C. ARTĂ ȘI PRECIZIE S.A.
Prin urmare, Tribunalul București constată nulitatea absolută a actului de constituire a SOCOM ORRIS București, Decizie UCECOM nr. 405/23.12.1991, precum și a actelor juridice subsecvente.”
Această sentință a rămas definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr 417 din 27 iunie 1996.
Totuși, după aceste aprecieri definitive și irevocabile, Curtea de Arbitraj UCECOM, emite Sentințe Arbitrale în favoarea acestora, în defavoarea Cooperativei Artă și Precizie, aceasta fiind transformată legal în SC Artă și Precizie SA conform legii 26/1990 si 31/1990 și a sentintei judecătorești definitive nr. 167/1991 pronunțată de Judecătoria Sector 3 București, având același CUI și astăzi, respectiv 3008572 și J40/23752/1992.
Mai trebuie precizat că omul omniprezent la UCECOM este juristul Ion Vasile care are calitatea fie de Președinte al Curții de Arbitraj și pronunță Sentințe arbitrare pentru SOCOM ORRIS, fie de împuternicit pentru a reprezenta aceeași societate.
Așa cum scriam în preambulul articolului de astăzi, acestea ar fi metodele. În numărul următor ne propunem să analizăm și mijloacele prin care Curtea de Arbitraj UCECOM a reușit să creeze acte de proprietate pentru foarte multe spații și chiar mărirea suprafeței unor spații pentru care nu deținea proprietatea. Considerăm că adevărurile fundamentale rămân aceleași indiferent de epocă, iar unul dintre acestea este acela că, infracțiunea – exceptând-o pe cea pasională – , așa cum scria G. Becker în Crimă și pedeapsă – o abordare economică, este o activitate economică în care participanții acționează rațional.
Ciprian Demeter
