Răzvan Burleanu, 29 de ani, a devenit în martie cel mai tânăr preşedinte din istoria Federaţiei Române de Fotbal şi, totodată, cel mai tânăr şef al unui for fotbalistic din lume. Ambiţios, entuziast şi înarmat cu mult curaj, Burleanu vrea să reformeze din temelii fotbalul românesc şi să-i readucă gloria de altădată.
Răzvan Burleanu, fiul fostului fotbalist Gheorghe Burleanu, este doctor în ştiinţe politice. În 2007, a devenit preşedintele Federaţiei Europene de Minifotbal. Cu el la cârmă, minifotbalul european s-a dezvoltat într-un ritm ameţitor, transformânduse
într-un fenomen social la nivel mondial, cu peste un milion de practicanţi. Succesul managerial de la Federaţia Europeană l-a făcut să câştige în 2012, cu unanimite de voturi, alegerile pentru şefia Federaţiei de Minifotbal din România. Sub conducerea sa, naţionala României a devenit de patru ori consecutiv campioană europeană la minifotbal. Acum, în noua sa postură, Burleanu promite să transforme FRF într-o instituţie eficientă şi performantă, la fel cum a făcut cu federaţia de minifotbal.
S.R.: După 24 de ani de domnie, Mircea Sandu a plecat din fruntea FRF, iar dumneavoastră i-aţi luat locul. A trecut mai bine de o lună de când sunteţi preşedintele federaţiei. Cum vă simţiţi în această nouă postură?
R.B.: În ceea ce priveşte asumarea funcţiei de preşedinte, pentru asta ne-am luptat. A fost o campanie în care am prezentat un program, în momentul de faţă vom face tot ceea ce ne stă în putere ca să îndeplinim programul de guvernanţă pe care l-am pus în dezbatere publică încă de la sfârşitul anului trecut. Acest program de guvernanţă va reprezenta aceea strategie pe care ne-o dorim cu toţii, de dezvoltare a fotbalului.
S.R.: La 29 de ani, sunteţi cel mai tânăr preşedinte din istoria Federaţiei Române de Fotbal. Ce reprezintă această reuşită în plan personal?
R.B.: Sunt cel mai tânăr preşedinte de federaţie la nivel mondial (râde). Reacţia mea este una însoţită de o părere de rău, pentru că programul meu s-a schimbat radical, ca preşedinte. Nu mai am timp să raspund tuturor telefoanelor, tuturor sms-urilor, ceea ce îmi pare nespus de rău. Nu vreau să se înţeleagă că m-am schimbat. Suntem foarte acaparaţi de ceea ce înseamnă asumarea conducerii administrative a federaţiei; suntem într-o zonă în care trebuie să asigurăm funcţionarea optimă a federaţiei şi, în acelaşi timp, derularea foarte multor proiecte pe care ni le-am asumat.
S.R.: Dumneavoastră sunteţi şi preşedintele Federaţiei de Minifotbal din România şi al Federaţiei Europeană de Minifotbal? Cine va veni în locul dumneavoastră în fruntea acestor instituţii?
R.B.: Am avut o întâlnire cu colegii din Comitetul Executiv al Federaţiei de Minifotbal cărora le-am adus la cunoştinţă demisia mea, fiindcă nu pot să conduc cele două organizaţii în acelaşi timp. Acest lucru se va produce în perioada imediat următoare, după ce raportul financiar pe anul trecut va fi adoptat, astfel încât, în 2-3 săptămâni, Federaţia de Minifotbal va avea o nouă conducere. În ceea ce priveşte viitorul preşedinte, nu ştiu cine ar putea fi succesorul meu…
S.R.: Se vor organiza alegeri?
R.B.: Totul depinde de ei. Mai mult ca sigur vor fi alegeri sau poate va fi un interimat care va fi asumat de ceilalţi colegi din Comitetul Executiv. Probabil, alegeri la termen vor avea loc anul viitor. Eu nu mai sunt reponsabil, de acum înainte depinde de ei cum se vor organiza.
S.R.: Dar în cazul Federaţiei Europene de Minifotbal?
R.B.: La Federaţia Europeană voi continua în funcţia de preşedinte. Deja am avut o discuţie cu colegii mei din Comitetul Executiv, care mi-au transmis că îşi doresc foarte mult ca eu să continui.
S.R.: Nu există nicio incompatibilitate sau conflict de interese?
R.B.: Incompatibilitate cu siguranţă nu. Şi nici conflict de interese. De ce? Pentru că Federaţia Europeană are nevoie să
continue o anumită perioadă de timp pe aceeaşi direcţie strategică pe care mi-am asumat-o acum doi ani de zile.
S.R.: Veţi face faţă ambelor joburi, care, aşa cum ne-aţi transmis, sunt foarte solicitante?
R.B.: Sunt o persoană care nu a făcut niciodată lucrurile cu jumătate de măsură. Prin urmare, unde sunt acum, sunt implicat 100%, de aceea, inclusiv în perioada aceasta, vrem să reuşim mai mult decât se aşteaptă alţii şi nu ma refer numai la mine, ci la toţi colegii mei. De ce? Fiindcă e o perioadă de tranziţie şi, în acelaşi timp, o perioadă în care dorim să ne asigurăm că Federaţia Română de Fotbal va intra într-o zonă de performanţă, atât din punct de vedere administrativ, cât şi sportiv.
S.R.: După alegerea dumneavoastră ca preşedinte FRF şi premergător alegerii dumneavoastră, foarte multă lume şi-a pus speranţa că Răzvan Burleanu va fi schimbarea pentru fotbalul românesc, însă, după alegeri au apărut şi câteva voci care au contestat anumite decizii pe care le-aţi luat la cald. Prima dintre ele a fost
confirmarea lui Victor Piţurcă în funcţia de selecţioner…
R.B.: Am fost întrebat de foarte multe ori în campanie, cu insistenţă, la un moment dat dusă chiar peste o anumită limită, despre viitorul domnului Piţurcă. Am luat o decizie foarte clară, domnul Victor Piţurcă este selecţionerul echipei naţionale şi continuăm doar cu el şi cu stuff-ul său.
S.R.: De ce aţi ales să îl păstraţi pe Victor Piţurcă selecţioner în contextul în care a ratat calificarea la Cupa Mondială?
R.B.: Domnul Piţurcă nu a avut obiectiv, aici e treaba fostului preşedinte în ceea ce priveşte semnarea contractului cu domnul Piţurcă. Nu a avut un indicator de performanţă, singurul indicator pe care îl are este reprezentat de calificarea la Euro 2016.
S.R.: Deci acesta a fost un motiv care l-a menţinut în funcţie?
R.B.: Nu, absolut deloc. Lucrurile vreau să fie foarte clare, ferme şi tranşante. Nu l-am susţinut şi nu l-am
asigurat de întreaga mea susţinere din cauza contractului pe care îl are, nu, din contră, am optat pentru varianta Victor Piţurcă pentru că eu consider că este singurul antrenor în momentul de faţă care ne poate duce la Euro şi
că are capacitatea, abilitatea, competenţele necesare unui selecţioner. Ar trebui să renunţăm la anumite
comportamente care nu ajută absolut deloc fenomenul fotbalistic şi să înţelegem că obiectivele noastre sunt comune, că avem o cauză comună, a tuturor celor implicaţi în fenomenul acesta. Am spus-o şi o spun încă o dată, nu voi ezita să fac orice îmi stă în putere pentru a putea aduce în jurul echipei naţionale orice persoană care ne poate furniza o valoare adăugată pentru această calificare. De aceea am fost şi la Roma (n.r. pentru a-l convinge pe Radu Ştefan să accepte convocările la echipa naţională) şi la Buftea şi o să mai merg oriunde va fi nevoie.
S.R.: V-aţi consultat cu selecţionerul înainte de a merge la Roma?
R.B.: Bineînţeles! Avem discuţii aproape zilnic, fie în birou meu, fie telefonic. Comunicarea între mine şi selecţioner
este una optimă, aşa cum ar trebui să fie între orice preşedinte de federaţie şi selecţionerul echipei naţionale. Aceeaşi
comunicare o veţi găsi şi între mine şi orice alt şef de departament din cadrul federaţiei, mă refer la componenta
adminitrativă.
S.R.: Pentru că tot vorbeam de campania de calificare, care va începe în septembrie, cum vi se pare grupa din care face parte România? La prima vedere este o grupă accesibilă…
R.B.:Într-adevăr, avem o grupă accesibilă, dar cei care consideră calificarea acontată, se înşală. Trebuie să pregătim foarte bine această calificare şi să facem tot ceea ce putem ca să fim siguri de cât mai multe victorii.
S.R.: Care credeţi ca este cel mai periculos adversar al nostru cu care ne vom bate pentru primele două locuri?
R.B.: Fiecare echipă din grupă are şansa ei.
S.R.: România este una dintre ţările care va candida pentru organizarea unor meciuri de la Euro 2020. S-a vehiculat ideea potrivit căreia Arena Naţională are nevoie de îmbunătăţiri pentru a putea găzdui astfel de meciuri…
R.B.: Este o informaţie total eronată care a apărut în presa din România. Condiţiile Arenei Naţionale corespund organizării unor meciuri de la Euro 2020. Cu ocazia asta am şi o reacţie publică în ceea ce priveşte aceast mod defectuos de a prelua anumite subiecte. Noi nu am fost întrebaţi despre acest subiect. Arena Naţională corespunde din toate punctele de vedere, aşa cum este ea, pentru găzduirea unor meciuri de la Campionatul European din 2020. Repet, nu s-a cerut niciun punct de vedere nici din partea Primăriei Capitalei, care administrează stadionul. Sansele României de a găzdui meciuri de la Euro sunt şanse foarte mari. Guvernul României joacă un rol foarte important în această problemă. Am avut deja întâlniri cu cei doi vicepremieri, cu domnul Liviu Dragnea şi cu domnul Gabriel Oprea, care m-au asigurat de tot sprijinul în ceea ce priveşte toate obligaţiile pe care le avem de îndeplinit. Mai mult decât atât, acest Campionat European are o miză foarte importantă pentru România fiindcă avem capacitatea să dezvoltăm infrastructura sportivă la un nivel pe care ni-l dorim, e un întreg proiect în care societatea românească este implicată.
S.R.: Apropo de infrastructură, pe lângă cea sportivă, este nevoie şi de îmbunătăţirea infrastructurii rutiere.
R.B.: Vă asigur că toate obligaţiile pe care şi le-a luat Guvernul României în ceea ce priveşte acest proiect vor fi respectate. Nu întâmplător toate documentele sunt deja semnate, fiindcă în aprilie trebuie depus dosarul de candidatură.
S.R.: Ce rol au loturile de copii şi juniori în programul de guvernanţă despre care vorbeaţi?
R.B.: Trebuie să plecăm de la gândul că România are vocaţia performanţei. Ceea ce trebuie să facem noi, ca federaţie, este o selecţie corectă la nivelul loturilor, findcă aceasta a fost o problemă de foarte multe ori sesizată. Pe de altă parte, trebuie să încurajăm tinerele talente pentru a veni pe terenul de fotbal, dar şi antrenori caracterizaţi de pasiune şi vocaţie.
S.R.: Concret, cum îi veţi încuraja pe antrenori şi pe aceşti tineri jucători?
R.B.: În ceea ce îi priveşte pe antrenori, vom întreprinde multe proiecte de pregătire a acestora, fiindcă este o zonă în care trebuie să intervenim: pregătirea antrenorilor români încă de la bază. Nu este suficient să îi pregătim doar pe antrenorii din Liga 1, ci şi pe cei de la baza fotbalului, inclusiv antrenorii de la copii şi juniori. Trebuie să distingem foarte clar între pregătirea pe care trebuie să o urmeze un antrenor de la copii şi juniori şi un antrenor de la seniori. De asemenea, vom implenenta foarte multe programe de pregătire, vom aduce lectori străini, va fi o infuzie de specialişti din Europa, însoţită de o atentă monitorizare a acestora şi o pregătire constantă şi continuă.
S.R.: Unde ne situăm la capitolul infrastructură sportivă?
R.B.: În momentul de faţă avem o mare problemă la acest capitol. De aceea, avem în plan un proiect amplu de dezvoltare. În perioada următoare vrem să dezvoltăm infrastructura sportivă, în primă fază la nivel regional, după care să putem ca fiecare judeţ din România să beneficieze de stadioane moderne pentru dezvoltarea fotbalului. Pentru a avea performanţă trebuie să avem, pe de-o parte, stadioane şi, pe de altă parte, antrenori bine pregătiţi şi motivaţi.
S.R.: Cum vă înţelegeţi cu Gino Iorgulescu, preşedintele LPF?
R.B.: Foarte bine, am o colaborare foarte bună, lucrăm împreună pe un pachet normativ de modificare a legislaţiei. Repet, este o colaborare funcţională, optimă, aşa cum ar trebui să fie între preşedintele LPF şi preşedintele FRF. Avem o viziune comună în ceea ce priveşte foarte multe proiecte de dezvoltare şi am rămas foarte plăcut impresionat de asta.
S.R.: Recent, l-aţi reconfirmat în funcţia de preşedinte al CCA pe Alexandru Deaconu, dar au fost oameni care v-au criticat pentru această decizie. Va rămâne Deaconu şeful arbitrilor în următorii ani?
R.B.: Toate departamentele FRF se află în evaluare în momentul de faţă. Fiecare persoană va prezenta un raport de activitate şi în cel mai scurt timp vom anunţa organigrama finală a federaţiei. FRF trebuie să fie o organizaţie sportivă
de primă mână, o organizaţie de top, acestea sunt obiectivele pe care mi le-am propus.
S.R.: Cum v-aţi putea caracteriza în trei cuvinte?
R.B.: Cele trei cuvinte care mă definesc nu numai pe mine, ci şi pe colaboratorii mei din FRF sunt meritocraţie, profesionalism şi echidistanţă.
FOTO: Răzvan Păsărică
* Articol publicat în numărul 48 al revistei Sport Revolution
Leave a Reply